Prețuri mari la energie, cu intenție? Ce spune un expert despre strategia statului și costurile reale pentru populație

Facturile la energie și gaze nu plătesc doar consumul din priză sau aragaz: banii tăi se împart între costul real al energiei sau gazului consumat, „autostrăzile” energetice care le transportă, rețelele locale care le distribuie până la tine acasă, taxele și mecanismele prin care statul finanțează energia verde și cogenerarea, plus costurile administrative și profitul furnizorului. 

Facturile la energie conțin și mai multe taxe și tarife. Foto Shutterstock

Fiecare kilowatt/oră sau metru cub pe care îl folosești pune în mișcare un întreg lanț — de la producție și import, la transport, distribuție, facturare și taxe — iar factura finală este rezultatul cumulului tuturor acestor componente.

„Destinația banilor plătiți la facturile de gaze și energie electrică cuprinde 4 componente: energia propriu-zisă, tarifele de transport, costurile administrative și profitul furnizorului și taxele sau alte obligații impuse de stat”, precizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), explicând cum sunt distribuiti banii pe care îi plătiți pe aceste facturi:

1. Costul energiei (componenta energiei electrice sau gaz marfă)

Aceasta reflectă energia sau gazul efectiv consumat în locuința dvs. și include:

Pentru energie electrică:

• costul de producție al electricității (hidro, nuclear, eolian, solar etc.)

• costul energiei imporate din cauza deficitului de producție

• costul energiei electrice achiziționate la vârf de consum

Pentru gaze naturale:

• costul gazelor din producția internă sau import

• costurile de înmagazinare

Acesta este elementul care variază cel mai mult în funcție de consum.

2. Transportul energiei

Transportul energiei este „autostrada energetică” care face ca energia electrică și gazele naturale să ajungă la ”poarta localităților”.

Pentru energie electrică:

• energia este transportată pe linii de înaltă tensiune între producători/importatori și zonele de consum.

Pentru gaze naturale:

• gazul este transportat prin conducte magistrale între producători/importatori și zonele de consum.

Costurile acoperă construcția, amortizarea, reparația, energia electrică sau gazele naturale necesare comprimării gazelor naturale, iar tarifele sunt reglementate de ANRE.

3. Distribuția energiei

Distribuția energiei este „rețeaua de străzi” prin care energia ajunge de la ”poarta orașului” până la casa dvs.

Costurile acoperă construcția, amortizarea, reparația, energia electrică sau gazele naturale necesare comprimării gazelor naturale, iar tarifele sunt reglementate de ANRE.

4. Taxe, accize, certificate, contribuții și mecanisme de sprijin

În România regăsim următoarele componente:

• Accize aplicate la energia electrică furnizată populației, nu se aplică la gazele naturale furnizate la populație

• Certificate verzi (energie electrică) – sprijină producția de energie regenerabilă

• Contribuții de cogenerare – susțin producția eficientă de energie electrică + termică

Acestea sunt stabilite prin reguli naționale și nu depind de furnizor.

5. Costurile administrative și profitul furnizorului

O parte foarte din factură acoperă următoarele costuri:

• emiterea și gestionarea facturilor,

• funcționarea serviciilor de relații cu clienții,

• sisteme informatice,

• dobânzi, credite

• call-center, aplicații și asistență tehnică.

Acestea permit funcționarea întregului lanț de furnizare (achiziția, transportul, distribuția, înmagazinarea, echilibrarea, furnizarea energiei electrice sau a gazelor naturale).

Concret în luna octombrie 2025, la o factură de gaze naturale pentru un consumator casnic, doar jumătate merge efectiv pe componenta de gaz marfă, un sfert pe tarife și o cincime pe taxe achitate la vedere direct de consumatori.

Cu alte cuvinte, dintr-o factură de gaze de 500 lei, costul efectiv cu gazele naturale sunt de doar 260 lei, restul fiind alte componente.

În luna octombrie 2025, la o factură de energie electrică pentru un consumator casnic, 40% reprezintă efectiv pe componenta de energie marfă, un sfert pe taxe și alte obligații impuse de stat la vedere, un sfert pe tarife și o zecime pentru furnizor.

Altfel spus, dintr-o factură de energie electrică de 500 lei, costul efectiv al energiei electrice este cca 200 lei, restul fiind alte componente.

Statul vrea ca prețurile energiei să rămână mari

Expertul în energie Dumitru Chisăliță avertizează că, deși tendința prețului energiei electrice pe piața din România este de scădere pentru următorii ani, acesta nu va scădea, deoarece românii au fost învățați, să aștepte să vină „statul” să le rezolve problemele.

„Dar statul este interesat ca prețurile să fie mari, pentru a beneficia de mai mulți bani la buget”, a spus Chisăliță.

Potrivit acestuia, prețurile medii ponderate de tranzacţionare a energiei electrice de pe OPCOM, au tendință de scădere pentru următorii 2 ani. „În situația în care adăugăm tarifele, marja comercială la nivelul celei reglementate în timpul plafonării prețului și taxele specifice pentru un consumator din București, prețurile pe care ar trebui să le achite consumatorii ar trebui să fie de asemenea în scădere. Astfel, prețurile medii într-un scenariu optimist ar putea să fie de 1,2 lei/KWh cu TVA inclus de la 1 iulie 2026 și de 1,15 lei/kWh cu TVA inclus de la 1 iulie 2027”, a explicat el, adăugând că, având în vedere că prețurile consumatorilor casnici sunt prețurile stabilite de furnizori, în lipsa unei presiuni create de consumatori, aceștia vor practica prețuri mai mari decât prețul corect la energie electrică.

Pretul mediu al energiei electrice pentru top 20 oferte conform Comparatorului ANRE a scăzut în ultimele 5 luni, cu 6% odată cu intensificarea concurenței.

Prea puțini români și-au schimbat furnizorul, căutând un preț mai mic

Potrivit expertului în energie, consumatorii care au vrut să plece de la furnizorul curent în ultimele luni au fost și consumatorii care au beneficiat de prețuri mai mici la energie electrică. Concurența acolo unde s-a manifestat a determinat scăderea prețurilor la energie electrică.

„Doar că numărul consumatorilor casnici care au pus presiune a fost unul foarte mic, dar chiar și așa aceștia au beneficiat de prețuri mai mici. 

Cei mai mulți dintre consumatori nu au întreprins nimic ceea ce face ca prețul plătit de cel mai mare număr de consumatori casnici din România să fie la un nivel mediu de cca 1,45 lei/kWh cu TVA inclus. Acest preț va fi aplicat cel puțin până în iulie 2026. În situația în care un consumator care deține un apartament cu 2 camere ar alege cea mai mică ofertă de pe comparatorul de prețuri ANRE ar obține o economie în perioada noiembrie 2025 – iulie 2026 de cca 500 lei”, a explicat Chisăliță.

În opinia sa, îngrijorător este că la ultimul Barometru al Securității Energetice, realizat de INSCOP în octombrie 2025, 61,4% dintre români au spus că iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de energie electrică, dar numai dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor, în timp ce 37,5% resping această posibilitate. Această poziție exprimată de români va face ca prețurile la energie electrică să nu scadă în perioada următoare.

„Singurii care ne putem ajuta suntem noi înșine: schimbând continuu furnizorii atunci când există un preț mai bun în piață, cerând continuu socoteală furnizorului actual de energie, solicitând public ajutorul clasei politice, nu pentru plafonare (deoarece ori de câte ori am primit preț plafonat, după acea perioadă am primit prețuri care ne-au ”cocoșat”), ci pentru a elimina cauzele care determină creșterea prețului”, a explicat Dumitru Chisăliță.