Video Autostrada Sibiu-Pitești și castrele romane de pe Valea Oltului: în ce măsură vor fi afectate VIDEO
0Deși există încă multe necunoscute, arheologi consultanți CNAIR susțin că Autostrada Sibiu – Pitești, Lotul II, reprezintă cel mai mic pericol care poate afecta integritatea castrelor de pe Limes.
Este vorba despre vestigiile romane de pe Valea Oltului, asupra existenței cărora „Adevărul” a atras atenția într-o ediție precedentă, ocazie cu care s-a menționat că acestea ar putea întârzia lucrările pentru Lotul II al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești.
Plecând de la această realitate, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a postat o filmare, pe rețeaua de socializare, despre ce spun arheologii care se află acum la diagnosticarea arheologică intruzivă. Procesul este realizat de specialiști ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București care cercetează terenul pe care urmează să treacă Autostrada Sibiu - Pitești, prin inima Carpaților Meridionali.
„Arheologii Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” și din cadrul Biroului Situri Arheologice al CNAIR s-au deplasat în teren pentru a verifica dacă informațiile documentate și semnalate de Comisia LIMES cu privire la prezența unor vestigii romane pe Secțiunea II a Autostrăzii Sibiu - Pitești ar putea determina întârzieri în realizarea proiectului de infrastructură rutieră”, se explică, printre altele în textul care însoțește imaginile video.
Situația are un impact exploziv în acest moment, pe care cei implicați se feresc să-l recunoască pentru că nu se cunoaște încă rezultatul diagnosticării arheologice, cum nu se cunoaște nici traseul exact pe unde va trece autostrada, care va fi stabilit abia după ce se va finaliza studiul geotehnic și nici amplasamentul unor vestigii romane cercetate în urmă cu aproximativ jumătate de secol.
Vestigii despre care chiar arheologii recunosc că nu sunt cunoscute în totalitate: adică zona a fost cercetată până acum, dar nu în amănunțime, iar ce s-a realizat acum 50 de ani a fost destul de superficial.
Unul dintre castrele romane, supratraversate de autostradă
Specialiștii consultați de CNAIR susțin că vestigiile romane de pe Valea Oltului nu vor fi afectate și dau drept exemplu unul dintre cele două castre romane de la Racovița – Vâlcea, deși pe întregul traseu, există mult mai multe astfel de vestigii milenare: Caput Stenarum” – la Boița în Sibiu, Pons Vetus la Câineni Vâlcea, la Titeşti, Perișani, și Racovița - Praetorium I în satul Copăceni şi Praetorium II în satul Racoviţa. Ca să pomenim doar de cele cercetate în trecut.
În schimb, reprezentanții CNAIR amintesc și despre vestigii care abia acum au fost descoperite: „Este vorba de urme săpate în stâncă și care ar fi fost folosite pentru drumul roman și o peșteră antropică de mici dimensiuni. Urmele semnalate nu au fost identificate la faza Studiului de Fezabilitate, deoarece ampriza autostrăzii se află în partea superioară a versantului”.
Pe de altă parte, se menționează că doar castrul roman de la Racovița (Praetorium II) ar fi cel mai apropiat monument istoric de traseul autostrăzii: „Va fi afectat doar vizual de obiectivul de infrastructură rutieră deoarece în această zonă se va realiza un viaduct a cărui lungime a fost prelungită tocmai pentru a nu impacta structura castrului. De asemenea, pilele viaductului se vor realiza prin fundare indirectă astfel încât vibrațiile să nu afecteze zidurile rămase în elevație”.
„După cum s-au făcut ultimele modificări, proiectul nu afectează castrele”
Arheologul Carmen Bem Miu recunoaște (vezi video) însă că nu se știe cu exactitate amplasamentul vestigiilor romane și pomenește despre modificări recente în proiect, deși din 2018 istoricii din Comisia Limes nu au mai fost consultați cu privire la tronsonul pe care au urma să treacă autostrada.
Însă la vremea respectivă s-a pus la dispoziția specialiștilor un document cu șapte posibile trasee.
„În prezent, proiectul, după cum s-au făcut ultimele modificări, nu afectează castrele de pe Limesul TransAlutanus (de fapt este Limes Alutanus, TransAlutanus lega Dunărea de Țara Bârsei – vezi foto – n.red.). În acest moment, se face doar o verificare a unor amplasamente despre care înainte nu se cunoștea absolut nimic”, recunoaște arheologul Carmen Ben Miu menționând în același timp versantul pe unde autostrada ar urma să fie suspendată, în zona unuia dintre castrele romane de la Racovița.
Diagnosticul arheologic intruziv, singura metodă pentru a releva prezența siturilor
De asemenea, specialistul explică și că dacă vor apărea probleme acestea vor fi cunoscute abia în urma descărcării și diagnosticului arheologic al șantierului: „În momentul de față nu putem vorbi despre nici o lucrare blocată, mai ales că sunt colegii de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București care realizează diagnosticul arheologic intruziv pe acest teren, pentru verificarea potențialului arheologic al zonei. În cazul în care nu au fost identificate sit-uri la momentul realizării studiului de fezabilitate, această metodă a diagnosticului arheologic intruziv este cea mai precisă pentru a releva prezența sau absența siturilor arheologice și de asemenea să demonstreze dacă sunt probleme mai târziu”.
Sursa citată a mai amintit și că lucrările la autostradă vor fi demarate abia după finalizarea proiectului tehnic, conform graficului de execuție și că cel puțin la cum arată situația până acum nu se poate vorbi despre vreo întârziere a lucrărilor.
Argument arheologic: zidurile castrului, afectate oricum de localnici
A catalogat posibila afectare a castrelor de pe Limes drept o „teorie falsă”, dar a argumentat acest lucru menționând doar de unul dintre castrele de la Racovița, deasupra căruia va trece autostrada. „Deoarece va fi un viaduct pe zona aceea cu coloane realizate prin forare indirectă, structura castrului nu va fi afectată. Mai mult, nici localnicii din zonă nu au avut grijă de această comoară, ca să spunem așa și au fost afectate zidurile castrului de lucrări agricole, de realizarea unor garduri pentru delimitarea proprietăților. Deci, ca să spun așa, Autostrada este cel mai mic pericol care poate afecta în momentul de față integritatea castrelor de pe Limes”, și-a argumentat poziția arheologul făcând referire indirect la mențiunea unuia dintre membrii Comisiei Limes care atrăgea atenția asupra pericolului în care se află castrele, amintind de cele de la Racovița.
Afirmația a fost întărită și de arheologul Ioana Paraschiv – Grigore: „Autostrada nu va afecta Castrul de la Racovița. Autostrada trece cam pe la 18 metri față de (...) castru. După cum se poate vedea, castrul este deja afectat de culturile agricole ale localnicilor și de parcelarea care există pe castru. Am putea spune că autostrada există este la momentul de față cel mai mic rău pentru acest castru care ar trebui pus în valoare și îngrijit de către autoritățile sau Ministerul Culturii”.
Urmele trecutului în prezent
Protejarea castrului în chestiune face de mai mulți ani obiectul unui dosar penal în instanță între Direcția de Cultură Vâlcea și Primăria Racovița, după ce fiul primăriței de aici a intrat cu buldozerul în zidul castrului roman pentru a-și construi o casă.
Ar mai fi de menționat de asemenea și câteva aspecte despre Comisia Națională Limes. Aceasta reprezintă, conform site-ului Ministerului Culturii, un for științific de coordonare și control al proiectelor de cercetare necesare pentru clasarea Limesului – frontiera Imperiului Roman sau linia de fortificaţii romane realizată de-a lungul Oltului pentru a apăra o parte a Daciei de atacul popoarelor barbare - ca monument istoric în vederea înscrierii pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial – UNESCO.
Se încarcă comentariile...
