Autostrada Sibiu-Pitești. Zeci de familii se tem că vor rămâne pe drumuri. „Cum vor ieși din casă, pe burtă?” Reacția CNAIR
0Zeci de familii care au gospodării pe traseul loturilor 2 și 3 ale Autostrăzii Sibiu-Pitești, din Vâlcea, vor fi expropriate și despăgubite, iar casele lor vor fi demolate. Oamenii se tem însă că vor rămâne pe drumuri fiindcă nu și-au primit banii pentru a-și lua alte locuințe ori terenuri de case, deși lucrările bat la ușă și vor fi evacuați. CNAIR spune că despăgubirile sunt întârziate de situația ambiguă a actelor de proprietate.
Aproximativ 40 de familii din trei comune vâlcene, de pe tronsoanele ambelor loturi montane ale Autostrăzii Sibiu - Pitești ar urma să rămână fără locuințe. Toți primarii cu care „Adevărul” a stat de vorbă au amintit că mare parte dintre cei afectați de autostradă sunt persoane în vârstă, cu serioase probleme medicale, incapabile să-și mai construiască o casă, iar cuantumul despăgubirilor nu va fi suficient pentru construirea ori achiziționarea altor imobile.
Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) au menționat pentru „Adevărul” problemele cu care s-au confruntat până acum.
„Evaluarea, o mare bătaie de joc. Despăgubirile, insuficiente”
Lotul 2 Boița – Cornetu este împărțit între Sibiu și Vâlcea, cel din urmă județ având cea mai mare parte din cei 31,3 km de tronson. Este secțiunea de pe Valea Oltului, considerată cea mai complexă și mai dificilă dintre toate cele cinci tronsoane. Prima localitate vâlceană prin care va trece Autostrada Sibiu - Pitești este Câineni.
„Cu exproprierile și despăgubirile este o mare problemă. Am avut mare balamuc, pe această temă, luni de zile. Pentru că 17 gospodării urmează să fie evacuate. Vor dispărea complet. Se află chiar în punctul Valea Urii, din satul Câinenii Mari, unde va exista un pasaj, o trecere. Oamenii, pe bună dreptate, au venit la primărie să întrebe – «Noi ce ne facem, unde ne mutăm?»”, a povestit primarul din Câineni, Ion Nicolae, pentru „Adevărul”.
Oamenii au fost sfătuiți să-și rezolve singuri problemele: „Nu avem teren în domeniul public unde să le dăm fiecăruia măcar 500 de metri pătrați să-și facă altă locuință. Cealaltă problemă a fost evaluarea care, din punctul meu de vedere, a fost o mare bătaie de joc. Nu a existat vreo despăgubire mai mare de 22.000 de euro. Chiar și în cazul caselor noi, recent construite, cu curte betonată, gard din fier forjat... super locuințe! Unele valorează în realitate dublu sau chiar triplu. La prețurile actuale, cu 20.000 euro abia torni fundația și cine știe dacă îți mai ajung s-o ridici ”la roșu”! Cu banii din despăgubire nu au nici o șansă să-și mai construiască o casă”.
„Prețurile la locuințele părăsite le depășesc pe cele pentru despăgubiri”
O delegație din partea expropriaților de la Câineni a mers „cu jalba-n proțap” la Prefectura Vâlcea, pentru a solicita o nouă evaluare și pentru a afla ce se va întâmpla în continuare. Li s-a cerut să aibă răbdare.
Oamenii au consultat deja un avocat și vor să meargă în instanță din cauza despăgubirilor. „Vă dați și dumneavoastră seama - cum este ca omul să se judece pe dreptul lui?! Mai ales că majoritatea nu stau foarte bine cu partea financiară”, a mai precizat primarul.
Acesta a atras atenția și asupra faptului că au explodat prețurile la locuințele părăsite din comună: „Case din Câinenii Mari pentru care se cereau cel mult 10.000 – 15.000 de euro, s-au vândut cu 25.000 – 30.000 de euro. În domeniul public nu am teren decât pentru două, cel mult trei, locuințe, nu mai mult de 500 de mp/familie. Am convenit să le dăm celor mai nevoiași dintre ei, care se încadrează și conform legii care spune că pot beneficia de ele tinerii până în 45 de ani”.
Primarul Ion Nicolae a mai menționat și că nimeni nu a primit până acum vreo despăgubire, nici cei care au rămas fără gospodării, nici cei cu terenuri în intravilan sau extravilan, dar și că populația e din ce în ce mai îmbătrânită, iar satele tot mai depopulate.
„Cine se mai apucă la 80 de ani să-și facă o casă?”
Racovița este o altă comună de pe Valea Oltului, din Vâlcea, în care se intersectează loturile 2 și 3: Boița–Cornetu și Cornetu–Tigveni. Cornet se află în Racovița și aceasta este denumirea corectă, ci nu Cornetu, cum apare în actele CNAIR, denumirea fiind preluată de la celebra mănăstire seculară de pe Valea Oltului – Mănăstirea Cornet, lângă care se intersectează tronsoanele montane ale autostrăzii. În apropiere, se află și o hidrocentrală pe Olt, cu aceeași denumire CHE Cornet.
Față de vecinii săi, aici situația stă diferit.
„Suntem un caz fericit, că nu ni se demolează locuințe multe. Avem doar două familii care vor rămâne fără case, iar altor două li s-a luat terenul până în ușa casei. Avem terenuri să le dăm în schimb, dar proprietarii sunt persoane în vârstă și le-au refuzat. Cine se mai apucă la 80 de ani să-și facă o casă? Până la urmă îi relocăm, dar la vârsta lor ce așteptări să mai ai?”, a întrebat retoric primarul Ion Narcis Iliescu.
Acesta a precizat că nu știe ce se va întâmpla cu acești oameni, întrucât la nici unul dintre memoriile trimise la toate entitățile, de la cele centrale, la cele județene, nu a primit nici un răspuns: „Toată lumea discută și așteaptă. Sunt prea multe firme implicate în despăgubiri, în exproprieri, în tot. O singură persoană a dat în judecată pentru că i se ia terenul până în ușa casei... Sunt în asentiment cu ceilalți primari, pentru că ne lovim de aceleași probleme... La Câineni și Perișani e jale, acolo vor fi demolate multe case și se vor da bani prea puțini. Au băgat oamenii și câte 60.000 – 70.000 de euro în case și nu primesc mai mult de 20.000. Cei de la noi, care au rămas fără curți, au cerut să li se ia și lor casele. Li s-au expropriat gardurile, chiar și grătarul de mici și căminul de apă cu apometru. Oamenii spun că nu pot să locuiască în buza autostrăzii. Trebuie să intre în casă pe burtă? Ce să facă?”.
22.000 de euro, cea mai mare despăgubire
Perișani, din Țara Loviștei, se află pe cea mai scumpă secțiune de autostradă din România - Lotul 3 Cornetu–Tigveni. Cei peste 37 de kilometri de tronson sunt împărțiți între Vâlcea și Argeș. Aici urmează să fie evacuate zece persoane.
„Cu exproprierile suntem aproape la zi, cu ce ține de partea legislativă. Dar partea urâtă este că n-au început să vină să le dea banii la oameni. Nu avem să le dăm terenuri în schimb, pentru că nu deținem terenuri în intravilan. Unii vor să-și construiască locuințe, dar nu au cu ce... Banii, atunci când vor veni, oricum nu le vor ajunge. Spre exemplu, pentru o casă de locuit, cu etaj, la 140 de mp, se vor da 32.000 de lei (mai puțin de 6.500 de euro). S-au mai dat bani pentru curți, împrejmuiri, dar cel mai mult pentru o locuință se vor da doar 100.000 de lei (20.000 de euro), cu teren, cu anexe cu tot. Cu banii pe care-i vor primi vor achita doar terenul și fundația”, a precizat și primarul din Perișani, Sorin Leonte.
Oamenii vin zilnic la primărie pentru a afla când vor fi evacuați și vor primi banii: „Nu știu ce termen au la dispoziție să părăsească locuințele. N-au bani să se poată apuca între timp, în altă parte... Le e teamă că rămân și pe drumuri, și fără niciun leu... Pe vremuri, în astfel de cazuri, Statul asigura expropriaților în altă parte teren și casă, celor care doreau. O casă de locuit nu se poate ridica în 30 de zile. Un teren îl eliberezi și gata. Dar pe un om nu-l poți evacua dintr-o locuință peste noapte. Nici în 12 luni nu știu dacă reușește cineva să-și facă o casă. Marea problemă este că din aceste gospodării vor fi evacuate în mare parte persoane vârstnice, oameni la 80 de ani. Unde se vor duce, ce vor face? Nu mai au putere să-și mai facă o casă la vârsta aceasta!”.
„Câteva persoane mi-au spus că vor refuza să plece”
Sorin Leonte susține că vor fi probleme cu evacuările pe Lotul 3 al A1: „Am câteva persoane care mi-au spus că vor refuza să plece. Le-am explicat că nu mai sunt proprietari. Mai sunt și situații în care nu au succesiunile făcute. Este altceva. Dar deja suntem în 2024, au trecut trei ani și nu s-a demarat nimic. Între timp, și prețurile au explodat, actualizări nu cred că se mai fac... e dificil! Majoritatea au probleme grave de sănătate. Unii chiar au intrat în depresie, au dat în alte boli cardiace, fiindcă după o muncă de-o viață așteaptă de pe o zi pe alta să fie dați afară din case. Dacă ar avea dări la Stat, nu ar fi fost păsuiți trei ani de zile, plus penalități, dar când e vorba să dea Statul bani, nimănui nu-i mai pasă!”.
„Va fi jale, casele din comună se vor fisura”
Și primarul din Perișani, la fel ca ceilalți colegi, a recunoscut că autostrada va fi benefică pentru întreaga țară, dar mai puțin pentru comunitățile prin care trece, multe dintre ele nefiind nici măcar legate de aceasta.
„Va fi benefică pentru țară această autostradă, mai ales că o să preia o parte
din nebunia de pe Valea Oltului. Dar pentru noi va fi jale. În general, casele
sunt vechi, bătrânești, construite fără centuri, fără stâlpi de siguranță, de
la trepidații, de la șantiere, apoi de la trafic, se vor forma fisuri, vor fi
afectate majoritatea locuințelor. La noi traseul trece prin patru
din cele opt sate, prin jumătate de comună”, spune primarul din Perișani.
În Perișani, o singură persoană a cerut în instanță să fie despăgubită cu alte prețuri, după ce inițial a dorit devierea traseului: „Ne-am adunat, am discutat, dar nu am putut să le spun ce să facă, pentru că dacă nu vor avea câștig de cauză pe cine vor da vina? Pe mine mă vor înjura. Plus că au nevoie de bani pentru judecată. Doar uniți și cu o casă de avocatură puternică ar fi putut avea o șansă”.
Motivul întârzierilor: oamenii nu au actele în regulă
Contactat de „Adevărul”, purtătorul de cuvânt al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova, Cristian Tudor, a precizat că localnicii nu trebuie să-și facă griji: „Ce pot să spun sigur este că nimeni nu va fi dat afară din casă, pe nici o secțiune. Nicăieri în țară nu s-a întâmplat acest lucru. Vorbim despre cazurile de bună-credință, nu de blocaje...”
Legat de despăgubiri, aceeași sursă a explicat și care ar putea fi motivele pentru care acestea încă nu au fost acordate: „Dacă oamenii au toate actele în regulă, ceea ce rar se întâmplă, despăgubirile se acordă imediat, altfel este mai complicat, pentru că este nevoie mai întâi de acte de proprietate... Banii vor veni de la Guvern, din bugetul de stat...”.
Lucrările vor începe în cel mult un an
Și reprezentanții de la Exproprieri din cadrul CNAIR au menționat același lucru, amintind legislația stufoasă și pașii urmați potrivit procedurilor în vigoare, ca răspuns la o serie de întrebări adresate de „Adevărul”.
Pe scurt, între 2021 și 2023, au fost scoase terenurile din circuitul agricol și din fondul forestier, de pe traseul pe unde va trece autostrada. Până acum, s-a transferat dreptul de proprietate asupra imobilelor și s-a finalizat procedura de intabulare asupra coridorului de expropriere în luna mai 2023.
„Ulterior operațiunii de intabulare, expropriatorul are obligația de a începe lucrările într-un termen considerat rezonabil, în funcție de complexitatea acestora, dar nu mai târziu de 24 de luni”, au precizat reprezentanții CNAIR, lăsând de înțeles că ar mai putea trece un an până la demararea execuției în sine, pe Lotul 2 (singurul pentru care ni s-au oferit explicații).
Procedura exproprierii se află în etapa întocmirii documentațiilor cadastrale individuale, pe Lotul Boița-Cornetu. La Câineni, 28 de imobile-construcții și anexe vor fi demolate, dintre care 20 de case și anexe, iar restul doar anexe, iar la Racovița, s-a constatat că sunt probleme în cazul tuturor celor șapte imobile / anexe (o casă + anexe și încă șase anexe), fiind necesară rectificarea Anexei nr. 2 la HG nr. 1557/2022, legată de exproprieri și despăgubiri: „În urma întocmirii documentațiilor cadastrale individuale supuse avizării de către OCPI (oficiul de cadastru - n.red.) s-a constatat că informațiile privind identificarea celor șapte imobile precum și suprafețele afectate nu coincid cu cele din anexă...”
21 din 35 de imobile de pe un singur tronson, fără autorizație de construcție
Abia după rezolvarea acestora și rectificare, se vor putea trimite cererile de despăgubire și documentele justificative ale dreptului de proprietate către Consiliile Locale.
Legat de problemele întâmpinate, de la lipsa extraselor / actelor de proprietate, la cea a unei evidențe concrete a proprietarilor sau a suprafețelor din partea Primăriilor, s-a constatat că nu mai puțin de 21 de imobile-construcții și anexe, din totalul de 35 din cele două localități de pe tronsonul Boița–Cornetu (Câineni și Racovița), nu aveau autorizații de construcție.
O serie de proceduri se derulează în continuare: identificarea terenurilor, a proprietarilor și emiterea titlurilor de proprietate, înscrierea imobilelor în cărțile funciare, cadastrarea sistematică generalizată.
„Aceste proceduri de cadastru sistematic țin în loc procedurile de expropriere deoarece doar după finalizarea procedurii de cadastru se poate stabili cu exactitate proprietarul și suprafața afectată”, au mai menționat reprezentanții CNAIR.
Se încarcă comentariile...
