primul razboi mondial - ultimele știri

Pe 13 noiembrie, în 1907, a avut loc primul zbor din lume cu un elicopter, iar în 1918, trupele Antantei au ocupat capitala Imperiului Otoman. Tot într-o zi de 13 noiembrie s-au născut jucătoarea de tenis Emma Răducanu, actrița americană Whoopi Goldberg și actrița și poeta Ioana Crăciunescu.

Începută în urmă cu 111 ani, mișcarea cercetășească încă supraviețuiește în rândul unei generații conectate mai degrabă la lumea virtuală decât la cea reală. Mai mulți copii și tineri învață să urce muntele cu un rucsac în spinare, să își aprindă un foc la care să se încălzească sau să se orienteze.

Pe 15 august, în urmă cu exact 310 ani, Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi mureau într-una dintre cele mai greu de descris execuții din istorie. În aceeași zi, dar în 1916, Germania declara război României, iar în 1992 artista Anda Călugăreanu părăsea această lume.

Pe 13 august 1982 s-a născut Sebastian Stan, cel mai popular actor român care a reuşit să se impună în atât de competitiva industrie americană de film. Marii regizori i-au remarcat farmecul şi talentul şi l-au cooptat în producţii de Oscar.

Pădurea Răzoare de la Cota 100 a fost martora unor lupte eroice în Primul Război Mondial. În schimb, liniile de fronturi din 1917 vor fi acoperite de viitoarea autostradă A7.

În timpul Primului Război Mondial s-a consumat unul dintre cele mai eroice momente din istoria militară a românilor. Un batalion românesc a intrat în legendă, faptele sale fiind consemnate inclusiv în presa internațională a vremii, câștigându-se renumele de ”Fantomele Albe".

Tot pe 28 iulie s-a născut medicul bacteriolog Victor Babeș, a început Primul Război Mondial, s-a născut Jacqueline Kennedy Onassis.

În unele părți ale Franței, Primul Război Mondial nu s-a încheiat niciodată. Acestea sunt „Zones rouges” - un arhipelag de foste câmpuri de luptă atât de afectate și poluate de război încât, la mai bine de un secol de la încheierea ostilităților, acestea rămân improprii pentru a trăi.

Manfred von Richthofen a rămas o legendă a aviației, deși a murit la 25 de ani. În mai puțin de doi ani, a reuşit să devină cel mai de temut aviator de pe frontul de Vest, după ce a a doborât 80 de avioane inamice şi a fost poreclit „Baronul Roșu“.

Două situri arheologice de pe Lotul 3 Cornetu - Tigveni al Autostrăzii Sibiu - Pitești sunt în pline și ample cercetări. Potrivit specialiștilor, urmele istoriei se întind din Epoca Fierului și până în cea contemporană.

În aprilie 1917, în plin război mondial, Vladimir Ilici Lenin a plecat din Elveţia în Rusia, unde a condus o revoluţie care a distrus un imperiu şi a schimbat pentru totdeauna faţa lumii.

Batalionul 634 Infanterie „Mareşal Józef Pilsudski“ din Piatra Neamţ a aniversat, pe 2 aprilie 2024, trei decenii de la înfiinţare. Unitatea militară a purtat de-a lungul timpului mai multe denumiri

România trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 3,00 devenind ora 4,00. Tot mai multe state de pe Planetă au renunțat la schimbare din diferite motive.

Românii urmează să-și ajusteze ceasurile în noaptea de sâmbătă spre duminică, 30 spre 31 martie. Ora 3:00 va deveni ora 4:00, marcând astfel trecerea la ora de vară.

O bombă lansată dintr-un avion german distruge clădirea-simbol de la malul mării în prima conflagrație mondială. Imaginile au fost făcute publice de arhiva națională de filme din Spania „Filmoteca Española“ și difuzate de Comisia Europeană.

Gheorghe Mănoiu a fost logodnicul Ecaterinei Teodoroiu, una dintre cele mai puternice femei din istoria României. Acesta a luptat în cele două războaie mondiale, fiind ucis în lupta de la Oarba de Mureş.

Un articol publicat în 1928, în ziarul Curentul, dezvăluie situația în care ar fi ajuns răniții români în Primul Război Mondial, precum și unii dintre părinții celor morți. Despre mama Ecaterinei Teodoroiu se susținea că cerșea pe străzile Capitalei

România a avut cea mai înaltă cale ferată din întregul lanț al Munților Carpați. Aceasta lega Maramureșul de Bucovina, pe linia Borșa - Iacobeni (Suceava). Pe ea circula un tren cu ecartament îngust.

De Crăciun, în 1914, trupele inamice au făcut schimb de alimente și tutun și au convenit să „țintească sus“ la reluarea schimbului de focuri.

În timpul iernii sumbre din 1914, în mijlocul noroiului, sângelui și haosului Primului Război Mondial, s-a întâmplat ceva cu totul neașteptat - un fenomen extraordinar cunoscut sub numele de „Armistițiul de Crăciun".

În evidenţele Oficiului Naţional Cultul Eroilor, printre cele 250 de opere comemorative de război din Neamţ se află şi una realizată aproape un secol, dar nu este declarată monument istoric

Pe 7 decembrie, în 1834, Corabia Marița, prima navă sub pavilion românesc, pleca în primul voiaj în afara granițelor țării. În 1861 se năștea generalul Berthelot, şeful misiunii militare franceze la Bucureşti în timpul Primul Război Mondial, iar în 1929, cântărețul de muzică populară Nicolae Sabău.

Mai bine spus, iarna din acest an e altfel decât iarna de anul trecut.

Incompetența, corupția și nepotismul au împins România pe marginea prăpastiei în Primul Război Mondial. Făurirea României Mari a fost precedată de un dezastru incredibil al armatei române, cauzat de problemele grave din societatea românească

Alexandru Averescu şi-a legat numele de marile victorii ale românilor în Primul Război Mondial, fiind cel care a condus Armata spre marile victorii de la Mărăşti şi Oituz.

La 95 de ani de la amplasarea Crucii Eroilor Neamului pe vârful Caraiman, vânătorii de munte organizează festivități de cinstire a eroilor căzuți în Primul Război Mondial

La 14 septembrie 1895, România trăia un moment istoric: era inaugurat Podul de la Cernavodă.

Cu mult înainte de a deveni rege, Carol al II-lea a început un joc de domino al aventurilor amoroase, în care, nu de puține ori, a ales dragostea și nu datoria față de țară.

La 27 august 1916, România a declarat război Imperiului Austro-Ungar. La rândul lor, Germania şi Turcia declară război României la 28, respectiv 30 august. Pe 31 august, Bulgaria atacă România fără declaraţie de război, care va fi făcută abia pe 1 septembrie 1916.

În anul 1888, Marina Militară Română a beneficiat de primul său crucişător, Elisabeta, cea mai modernă şi puternică navă de luptă din Marea Neagră la începutul secolului al XX-lea.

Bătălia de la Mărăşeşti, care a început pe 6 august 1917, a fost cea mai importantă operaţiune militară desfăşurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial.

Pe 6 august, în 1917, începea Bătălia de la Mărășești. În aceeași zi, dar în 1945, era la lansată prima bombă atomică, Little Boy, asupra orașului japonez Hiroshima, iar în 1972 se nășteau actrița Monica Davidescu și cântăreața Geri Halliwell.

Pe 4 august 1845 a avut loc cel mai mare dezastru maritim din istoria Australiei. În aceeași zi, dar în 1948, s-a năcut actrița Cezara Dafinescu, iar 1961, Barack Obama. Tot pe 4 august, un an mai târziu, a murit Marilyn Monroe.

La 28 iulie 1741 a murit compozitorul italian Antonio Vivaldi, iar în 1914, în aceeași zi, a început Primul Război Mondial. Tot pe 28 iulie, dar în 1939, s-a născut Jacqueline Kennedy (ulterior Onassis), soţia celui de-al 35-lea Preşedinte al Statelor Unite, John F. Kennedy.

Rușii au împânzit sute de hectare de terenuri agricole din Ucraina cu mine din metru în metru, astfel că înaintarea se face foarte greu, la picior - explică expertul în securitatea europeană Iulia Joja.

Furnalul din Govâjdia, vechi de peste două secole, se numără printre atracțiile turistice ale Hunedoarei, deși a ajuns într-o stare de degradare avansată. Inundațiile din luna iunie l-au afectat și îi grăbesc distrugerea

Wiener Zeitung din Austria, cel mai vechi ziar din lume, va putea fi citit doar online, după ce a devenit neprofitabil în urma unor modificări legislative.

Rusia reprezenta o alianță periculoasă chiar și în Primul Război Mondial. Președintele Partidului Conservator, P. P. Carp, îi spunea Regelui Ferdinand I „Prefer România învinsă de Germania, decât victorioasă alături de Rusia“.

Vezi cât eşti de informat cu ajutorul acestor 27 de întrebări, clasificate pe mai multe domenii de interes, într-un test de cultură generală inedit.

În Primul Război Mondial, în gara orașului Constanța veneau trenuri cu turiști de la Berlin. Alte rute erau spre Bazargic, vechi pământ românesc, care acum se află în componența Bulgariei.

Tancurile au fost folosite pentru prima dată în Primul Război Mondial. Rusia a invadat Ucraina tot cu acest tip de blindate.

Vezi cât eşti de informat cu ajutorul acestor 27 de întrebări, clasificate pe mai multe domenii de interes, într-un test de cultură generală inedit.

Conflictul actual din Ucraina face frecvent paralele cu Primul Război Mondial. Este o comparație făcută de politicieni, jurnaliști, analiști și personal militar.

Printr-o notă din decembrie 1918 către Primăria Târgovişte, Ministrul de Interne atrăgea atenţia că oraşul este bântuit de boli contagioase precum variola, febra tifoidă, tifosul exantematic. Oraşul, fosta Capitală Domnească, era plin de gunoaie și nu exista nici canalizare.

Mareşalul Alexandru Averescu avea însă să devină eroul naţiunii în 1917, când a menţinut frontul în zona Oituz-Mărăsti, dar istoria îl consemnează și cu faptul că a ordonat reprimarea răscoalei de la 1907, ascunzând numărul exact al ţăranilor omorâţi.

Nicolae Tonitza, unul dintre cei mai mari pictori români, a avut o viață grea, iar o boală cumplită l-a ucis la doar 54 de ani. Este mobilizat şi trimis pe front, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, dar cade prizonier în luptele de la Turtucaia și trimis în lagăr.

Bătălia de la Verdun, supranumită „Abatorul”, a fost cel mai mare măcel de pe frontul Primului Război Mondial. Istoricii sunt de părere că numărul morţilor şi răniţilor a atins proporţii cutremurătoare, de ordinul sutelor de mii.

Dezgroparea unor rămășițe pământești și arme ale eroilor care au luptat pe Valea Oltului, în Primul Război Mondial, materializată într-o lucrare științifică, scoate la iveală informații extraordinare.

Faptele eroice ale românilor din timpul Primului Război Mondial au intrat în atenția cineaștilor imediat după încheierea marii conflagrații. Însă perioada când au umplut rolele de film, dar și sălile cinematografelor a fost în timpul vieții lui Sergiu Nicolaescu, pasionat al subiectelor istorice.

Există opinii potrivit cărora „Eroina de la Jiu“ nu avea cum să se afle la Târgu-Jiu în acele momente, deoarece regimentul din care făcea parte se afla mai jos, spre Filiași, dar și altele potrivit cărora ea s-ar fi numărat printre femeile care îngrijeau răniții.

14 octombrie 1916 este un moment de glorie despre care s-a scris prea puțin în cărțile de istorie: populația civilă a reușit să stopeze o încercare a trupelor germane de a ocupa orașul Târgu-Jiu.

Pe 26 noiembrie 1917, oraşul Focşani a fost în centrul atenţiei lumii întregi prin semnarea celebrului armistiţiu dintre România şi Puterile Centrale.

Ocazional în istorie armate întregi s-au oprit brusc din luptă, deși exista paritate. Cum își pierde o armată voința de a lupta? Cum s-ar putea manifesta asta pe câmpul de luptă din Ucraina?

Un număr de factori fac diferența dintre conflictele ce se termină rapid și cele care se prelungesc dincolo de sfârșitul lor natural, spun cercetătorii, relatează New Yorker.

Asasinarea arhiducelui Franz Josef, prințul moștenitor al Imperiului Austro-Ungar, a oferit pretextul pentru izbucnirea Primului Război Mondial. La crimă a contribuit chiar șoferul personal al prințului.

Lucrările de restaurare a Castelului Nopcsa, din Țara Hațegului, au ajuns la final. Monumentul în care a locuit faimosul savant Franz Nopcsa (Nopcea) a căpătat o nouă înfățișare, după ani de ruină.

Trupele ucrainene fac eforturi să oprească avansul forţelor ruseşti în estul ţării – progresele ruseşti devin palpabile după ce au reuşit să ia controlul asupra mării părţi a oraşului Severodoneţk a cărui situaţie începe să semene cu cea a Mariupol, ...

În găsirea unei soluţii în privinţa blocadei ruse asupra Mării Negre, ce împiedică exportul grâului ucrainean, strategia militară ar trebui să primeze, scrie Jamie Dettimer în Politico, notând că impasul din prezent ar trebui să amintească de campani...

Când au invadat părţi ale Poloniei şi Ucrainei în 1914, în Primul Război Mondial, ruşii au apelat la metode precum răpiri ale liderilor religioşi sau cetăţenilor de seamă şi deportări forţate ale populaţiei în regiuni îndepărtate ale Rusiei.

Podul de la Cosmeşti, construit de inginerul Anghel Saligny, a fost dinamitat de către Armata Română, în timpul Primului Război Mondial, pentru a împiedica trecerea peste Siret a trupelor germane....