Singurătatea nu se tratează cu AI. Chatboții, un fel de „junk food social”

Un mesaj trimis unui străin ar putea conta mai mult decât o conversație cu inteligența artificială atunci când vine vorba de combaterea singurătății, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea British Columbia.

Sursă foto: Pixabay

Studiul a analizat comportamentul a 300 de studenți aflați în primul semestru de facultate, o perioadă în care mulți tineri se simt singuri și încearcă să-și găsească locul într-un mediu nou.

Participanții au fost împărțiți în trei grupuri: unii au trimis zilnic mesaje unui alt student ales aleatoriu, alții au scris în fiecare zi în jurnal, iar un al treilea grup a primit acces pe un server Discord, unde un chatbot bazat pe modelul GPT-4o era programat să „asculte activ și să arate empatie”.

După două săptămâni, studenții care au comunicat cu o persoană reală au raportat că se simt cu aproximativ 9% mai puțin singuri. Cei care au vorbit cu chatbotul au ajuns la același rezultat cu cei care au ținut un jurnal - o diferență de doar 2%. Numărul mesajelor schimbate zilnic a fost aproape identic în ambele situații, în jur de opt până la zece pe zi. Cu toate acestea, efectele avute asupra stării de singurătate au fost diferite.

„Este o intervenție foarte simplă, care nu presupune tehnologie sofisticată, dar poate face oamenii să se simtă mult mai puțin singuri”, a declarat Ruo-Ning Li, doctorandă la Universitatea British Columbia, citată de 404 Media.

Cercetarea a vizat în mod special perioada de tranziție spre facultate, o etapă vulnerabilă în care tinerii sunt departe de casă pentru prima dată și își construiesc rețele sociale noi. Întrebarea de la care au pornit cercetătorii a fost dacă un model lingvistic mare ar putea deveni un instrument scalabil pentru combaterea izolării. Răspunsul, cel puțin pentru acest grup, sugerează că nu. Sau nu în aceeași măsură ca o conexiune umană reală, chiar și cu un necunoscut.

Studiul se înscrie într-o serie mai largă de cercetări care analizează efectele utilizării chatboților pe termen lung. De pildă, un alt studiu al acelorași cercetători, publicat săptămâna aceasta în revista Psychological Science, a urmărit peste 2.000 de persoane timp de un an, intervievându-i o dată la trei luni.

Cercetătorii au observat că participanții care au vorbit mai mult cu chatboții s-au simțit mai singuri în perioada imediat următoare. În același timp, tocmai studenții care se simțeau cei mai singuri erau și cei mai tentați să revină la astfel de conversații.

„Schimbările în felul în care oamenii folosesc chatboții par să aibă doar un efect redus asupra sentimentului de singurătate. În același timp, nivelul de singurătate influențează în aceeași măsură cât de probabil este ca o persoană să apeleze din nou la astfel de conversații”, a declarat Dr. Dunigan Folk, unul dintre autorii studiului, pentru 404 Media.

Chatboții, un fel de „junk food social”

Autorii studiului spun însă că acest lucru nu înseamnă neapărat că chatboții provoacă singurătatea. Este posibil, mai degrabă, ca persoanele care se simt deja izolate să caute mai des astfel de interacțiuni.

Folk atrage atenția că chatboții sunt un fel de „junk food social”: oferă o stare plăcută pe moment, dar nu pot înlocui relațiile reale dintre oameni.

„Pot să te facă să te simți bine pentru o clipă, dar pe termen lung s-ar putea să nu ofere același tip de sprijin pe care îl dau relațiile umane”, spune el.

Acesta consideră că, pentru unii oameni, conversațiile cu modelele de inteligență artificială ajung să ia locul interacțiunilor cu alte persoane. „Cred că este, până la urmă, un compromis: vorbești cu AI-ul în loc să vorbești cu o persoană”, spune el. „Iar conversația cu o persoană ar fi fost mult mai satisfăcătoare.”

Există însă și indicii că interacțiunea cu inteligența artificială poate avea efecte pozitive pe termen scurt asupra stării de spirit. Mai precis, Ruo-Ning Li recunoaște că oamenii se simt mai bine după o conversație cu un chatbot. „Dar să faci pe cineva să se simtă bine pentru câteva minute nu e mare lucru", consideră ea.

Nu este clar însă dacă o experiență pozitivă de moment poate avea același efect și pe termen lung.

„E ca atunci când mănânci bomboane și te simți bine. Dar dacă mănânci foarte multe bomboane o perioadă lungă de timp, lucrurile pot deveni nesănătoase”, a spus Li.

Ce se întâmplă când încerci un chatbot pe post de terapeut 

Un experiment similar, dar mai personal, a fost publicat la începutul lunii martie în The Guardian. Jurnalistul Rhik Samadder, declarat sceptic în privința inteligenței artificiale, a folosit ChatGPT pe post de terapeut timp de câteva săptămâni și mărturisește că a rămas surprins de rezultat.

Samadder îi scrisese chatbotului despre epuizarea de a fi singurul care are grijă de mama sa în vârstă de 82 de ani. Răspunsul botului a venit cu un plan concret de organizare a sarcinilor și cu reformulări menite să scadă tensiunea emoțională. La jumătatea răspunsului, recunoaște el, a început să plângă.

Susține, însă, că experiența l-a lăsat cu un sentiment contradictoriu. Chatbotul i-a oferit claritate și pași practici pe care a putut să-i urmeze, dar nu umor, nu o relație, nu înțelepciune acumulată în timp. Diferența față de terapia reală, spune el, ține de ceva mai greu de definit: „o relație construită în timp, cu un om care te judecă, te contrazice uneori și îți rămâne în minte mult timp după ce ședința s-a terminat”. Vocea terapeutei susține că îi răsună și astăzi în minte - a interiorizat-o. Un chatbot, oricât de util ar fi pe moment, nu lasă urme de același fel.

Mai mult, atrage el atenția, există momente în viața unui om (vești copleșitoare, diverse forme de singurătate) care nu ar trebui gestionate în patru secunde în fața unui ecran, de un software care nu are nici gânduri, nici responsabilitate față de cel din fața lui.

Un studiu realizat în martie 2025 de MIT Media Lab împreună cu OpenAI a ajuns la concluzii similare. Pe parcursul a patru săptămâni, cercetătorii au urmărit cum diferite tipuri de conversații cu chatboți afectează starea de bine a utilizatorilor. Deși unele interacțiuni păreau benefice la început, cei care au folosit chatboții zilnic și intens au raportat un sentiment mai accentuat de singurătate, o tendință spre dependență și mai puțin timp petrecut cu oameni reali.