De ce ne trădăm principiile pentru „ai noștri”. Studiile arată că loialitatea față de grup cântărește mai mult decât moralitatea
0Loialitatea față de grup - fie că vorbim despre familie, prieteni, comunitate sau națiune - le oferă oamenilor un puternic sentiment de apartenență. Problema apare atunci când această loialitate intră în conflict cu propriile principii.
Dacă cineva din interiorul grupului face ceva greșit, alegerea devine dificilă: spui adevărul sau îți protejezi oamenii? Mulți spun că ar alege fără ezitare corectitudinea. În realitate, lucrurile stau adesea altfel.
Mai multe studii citate într-un articol publicat de Gilmore Health arată că oamenii tind să își supraestimeze propria moralitate. În teorie susțin că principiile sunt mai importante decât loialitatea, dar în practică aleg deseori să își apere grupul.
Ce se întâmplă când cineva din grup greșește
Un studiu realizat de cercetătorii Adam Waytz, James Dungan și Liane Young a analizat această dilemă în cinci experimente la care au participat peste o mie de adulți din Statele Unite.
Participanții au fost puși în fața unor situații realiste: un coleg sau un membru al grupului comitea o abatere - de exemplu fraudă sau încălcarea unor reguli de siguranță. Ei trebuiau să decidă dacă raportează problema sau dacă aleg să protejeze persoana respectivă.
În sondaje, majoritatea spuneau că ar pune corectitudinea pe primul loc. Când scenariile deveneau concrete însă, răspunsurile se schimbau. Dacă persoana care greșea era un prieten sau un membru apropiat al grupului, aproximativ 65% dintre participanți au preferat să o protejeze. Doar 35% ar fi făcut același lucru în cazul unei persoane cu care nu aveau o relație apropiată.
Diferențe au apărut și între culturi. În societățile colectiviste, loialitatea față de grup a fost considerată mai importantă decât în societățile individualiste. Chiar și atunci când fapta avea consecințe serioase, aproape jumătate dintre participanți au ales totuși să rămână loiali grupului.
Tendința apare încă din copilărie
Același comportament poate fi observat și la copii. Într-un studiu realizat în Germania pe copii cu vârste între 5 și 9 ani, participanții au urmărit scenarii în care o păpușă din propriul grup sau dintr-un grup diferit făcea ceva greșit - de exemplu strica o jucărie sau fura o bomboană.
Copiii trebuiau să decidă dacă spun sau nu unui adult ce s-a întâmplat. Rezultatul: cei mai mulți au preferat să își protejeze „colegii” de grup. În situațiile mai serioase, aproape 70% au ales să nu spună nimic.
Cercetătorii sunt de părere că această tendință apare foarte devreme și continuă apoi în viața adultă. Cu alte cuvinte, loialitatea față de grup este un reflex care se formează din copilărie.
Adolescenții: prietenia cântărește mai mult
Un sondaj realizat pe adolescenți americani cu vârste între 12 și 18 ani a arătat același lucru. Participanții au fost întrebați ce ar face dacă un prieten ar trișa la un test sau ar minți un profesor.
În majoritatea cazurilor, loialitatea față de prieten a cântărit mai mult decât respectarea regulilor. Aproximativ 62% dintre adolescenți au ales să își protejeze prietenul, iar procentul a crescut la 75% atunci când era vorba despre cel mai bun prieten.
Când ideologia devine mai importantă decât principiile
Același mecanism apare și în politică. Analize realizate pe zeci de studii despre ideologiile radicale arată că persoanele aflate la extremele spectrului politic tind să justifice mai ușor acțiuni discutabile atunci când cred că acestea ajută cauza pe care o susțin.
Atât progresiștii radicali, cât și conservatorii radicali pot ajunge să accepte restricții sau măsuri dure împotriva grupurilor cu care nu sunt de acord, justificându-le drept necesare pentru „binele” societății.
De ce se întâmplă acest lucru
Psihologii explică fenomenul prin ceea ce se numește „self-serving bias” - tendința oamenilor de a se vedea pe ei înșiși într-o lumină favorabilă. Chiar și atunci când aleg loialitatea în locul principiilor, oamenii tind să își justifice decizia spunând că a fost „necesară” sau „nu chiar atât de gravă”.
Acest mecanism protejează imaginea de sine, dar creează și o contradicție între valorile declarate și comportamentul real.
Pe scurt, majoritatea oamenilor cred că ar face întotdeauna alegerea morală. Studiile arată însă că, atunci când situația devine personală, loialitatea față de grup câștigă mult mai des decât ne place să admitem.
Se încarcă comentariile...
