„Totul e un ecran verde!”. Teoria conspirației care a explodat după misiunea Artemis spre Lună și adevărul din spatele imaginilor

Un detaliu dintr-un interviu live cu echipajul NASA din misiunea Artemis II a fost suficient pentru a declanșa un nou val de teorii ale conspirației. În imagini, o jucărie de pluș care plutea în capsulă a trecut prin fața camerei, iar pentru o fracțiune de secundă au apărut pe fundal fragmente de text. Pentru unii utilizatori de pe rețelele sociale, asta a fost interpretat drept „dovada” că imaginile sunt filmate pe ecran verde, într-un decor artificial.

Sursă foto: The Guardian

Situația nu este nouă. După misiunea Apollo 17, în 1972, au circulat suspiciuni similare, potrivit cărora misiunea ar fi fost filmată într-un studio. Diferența este că, astăzi, astfel de teorii se răspândesc mult mai rapid.

Explicația ține de modul în care sunt realizate și distribuite imaginile. Interviul difuzat de CNN cu echipajul Artemis II folosește Chroma Key, tehnologia prin care grafica și textul sunt suprapuse peste imaginea principală, așa cum se întâmplă în mod obișnuit în transmisiunile TV.

Problema apare în varianta care circulă online. Clipul nu este preluat direct din transmisia originală, ci pare refilmat de pe un ecran. În astfel de situații, imaginea nu mai este perfect sincronizată, iar pentru o fracțiune de secundă pot deveni vizibile elemente din grafica de pe ecran - inclusiv fragmente de text - mai ales în zonele în care apare culoarea verde în cadru.

Reacții din online: „Totul e fals”

„Ecranul verde dă rateuri în misiunea Artemis spre Lună... Totul e fals!?”, a scris un utilizator pe X, citat de New York Post.

Alții au mers mai departe: „Prostii pure cu ecran verde. Exact același material pe care îl folosesc pe platourile de filmare. Artemis? Fals. N-au ajuns niciodată acolo. Totul e un circ regizat și noi suntem cei care plătim pentru asta. Adevărul e îngropat sub straturi de CGI și minciuni. Treziți-vă.”

Altcineva a spus că: „Peste 50 de milioane de dolari pe zi ca să ne dea minciuni cu ecran verde.”

Au existat însă și reacții contrare. În timpul lansării, un podcaster a filmat de la sol pentru a arăta că racheta a decolat efectiv. În plus, imaginile originale difuzate de NASA și CNN arată jucăria plutind normal, fără distorsiunile sau literele apărute în clipul viral.

„Oamenii au nevoie de povești și mituri din motive mult mai profunde decât simpla distracție. Ele țin de felul în care mintea umană organizează realitatea, dă sens experiențelor și gestionează lucrurile din jurul nostru. Și când lucrurile nu se completează ca un puzzle, piesele lipsă pot duce lesne la teorii ale conspirației”, explică pentru „Adevărul” Luminița Tăbăran, psiholog clinician.

Avem nevoie de sens și ordine tocmai pentru că viața este adesea haotică și imprevizibilă. „Paradoxal, teoriile conspirației pot da un sentiment de control. Dacă «știi adevărul ascuns», simți că nu mai ești complet vulnerabil, că lumea este înțeleasă, că există o logică în spatele evenimentelor," adaugă specialista.

Studiu: nu lipsa gândirii critice este problema

O cercetare publicată recent în revista Cognitive Processing, citată de PsyPost, susține aceeași idee dintr-un alt unghi.

Neophytos Georgiou, cercetător în psihologie la Flinders University, arată că problema nu ține neapărat de lipsa gândirii critice, ci de nevoia unor oameni de a vedea lumea ca pe un sistem coerent, cu reguli clare și explicații pentru fiecare lucru.

Studiul a fost realizat pe două grupuri - adulți din populația generală și persoane diagnosticate cu tulburări din spectrul autist - și a analizat atât modul de gândire, cât și tendința de a crede în teorii conspiraționiste.

„Oamenii presupun adesea că teoriile conspirației apar pentru că cineva nu gândește critic. Dar concluziile noastre arată că, pentru cei care preferă structura sistematică, teoriile conspirației pot părea o modalitate organizată de a înțelege evenimente confuze sau imprevizibile”, a declarat Neophytos Georgiou, citat de PsyPost.

În studiu, participanții cu o preferință mai ridicată pentru organizarea strictă a informației au fost mai înclinați să creadă în teorii ale conspirației și s-au arătat mai puțin dispuși să își schimbe opinia atunci când au primit informații care le contraziceau convingerile, chiar dacă au demonstrat că pot înțelege și aplica corect concepte științifice.

„Teoriile conspirației oferă acel sentiment de ordine. Ele dau impresia că nimic nu este întâmplător”, a mai spus Georgiou.

Structura mitului, reprodusă în conspirație

Luminița Tăbăran face o paralelă cu conceptul de mit, așa cum este definit de Mircea Eliade: „Mircea Eliade spunea că avem nevoie de mituri, ele creează structuri narative prin care oamenii pot înțelege lumea: de unde venim, de ce există suferință, ce înseamnă moartea. Ele oferă răspunsuri simbolice la întrebări existențiale”, explică ea.

Pentru Eliade, mitul nu este doar o poveste inventată, ci o relatare a unui eveniment sacru, petrecut într-un timp primordial („illo tempore), unde totul capătă sens și ordine. Tot el spune că omul tradițional nu poate trăi fără mituri, pentru că ele oferă modele pentru toate acțiunile importante: naștere, căsătorie, muncă, moarte. Fără aceste modele, viața ar părea lipsită de direcție.

Potrivit acesteia, teoriile conspirației preiau aceeași schemă narativă. „Dacă miturile clasice aveau zei, eroi și forțe ale răului, teoriile conspirației reproduc această structură: există «forțe ascunse» (elite, organizații etc.), există «oameni obișnuiți» care sunt victime și «eroi» care dezvăluie adevărul”, opinează psihologul.

Diferența nu ține de structură, ci de efecte. „Dacă miturile oferă sens și stabilitate comunității, teoriile conspirației tind să erodeze încrederea socială, să creeze suspiciune constantă și să fragmenteze comunitățile”, punctează specialista.

Dintr-o perspectivă modernă, teoriile conspirației ajută la procesarea emoțiilor și experiențelor. „Ele transformă frica, dorința sau trauma în forme narative mai ușor de înțeles. În plus, filmele, serialele, teoriile universurilor paralele (greu de reprezentat și înțeles) pune imaginația la treabă pentru a da sens evenimentelor prezentate în media și subiectelor prea puțin explicate în spațiu public. (...) Teoriile conspirației pot fi înțelese, într-un fel, ca niște „mituri moderne”. Ele apar din aceleași nevoi fundamentale ca poveștile și miturile tradiționale, dar într-un context diferit - o lume complexă, globalizată și adesea greu de înțeles”, mai spune Luminița Tăbăran.

Amintim că astronauții aflați în misiunea Artemis II au intrat pe orbita Lunii, iar echipajul a atins punctul de maximă apropiere față de satelitul natural al Pământului.

Capsula Orion a ajuns pe orbită în cursul dimineții de luni, iar misiunea a inclus momente importante, precum pierderea temporară a semnalului în timpul trecerii prin spatele Lunii și observarea unei eclipse totale de Soare din spațiu.

Momentul a fost transmis live, inclusiv pe pagina oficială de Facebook a NASA.

Echipajul, format din astronauții Reid Wiseman, Victor Glover și Christina Koch, alături de astronautul canadian Jeremy Hansen, a ajuns la o distanță de aproximativ 4.000–6.000 de mile de suprafața Lunii.

Misiunea marchează prima călătorie cu echipaj uman în jurul Lunii după 1972 și stabilește un nou reper pentru explorarea spațială.