Cum să supraviețuiești emoțional mesei de Paște în familie. Psiholog: „Neînțelegerile devin mai frecvente în perioada Sărbătorilor”

Mesele în familie, de Sărbători, vin la pachet cu presiune reală, nu doar cu atmosferă festivă. Potrivit unui studiu realizat de American Psychological Association, aproape 9 din 10 adulți (89%) spun că această perioadă le provoacă stres. Iar printre cele mai frecvente motive se numără cheltuielile, absența unor persoane apropiate și anticiparea conflictelor din familie.

Sursă foto: Unsplash

De asemenea, un raport din 2024 al U.S. Surgeon General arată că aproape jumătate dintre părinți se simt copleșiți de stres, iar acest lucru le afectează direct relația cu copiii.

Când părinții sunt stresați, le este mai greu să fie răbdători, atenți și disponibili emoțional. Copiii resimt rapid această schimbare, iar efectele pot apărea în timp sub forma unor probleme de comportament, a scăderii încrederii în sine sau a dificultăților de relaționare.

Potrivit Centers for Disease Control and Prevention, un număr semnificativ de copii se confruntă deja cu dificultăți de adaptare și comportament. În astfel de condiții, perioadele aglomerate și încărcate emoțional, cum sunt sărbătorile, pot amplifica ușor aceste reacții, mai ales atunci când și adulții din jur sunt stresați.

Ce se întâmplă, de fapt, la masa de sărbători

„Mesele de sărbătoare nu sunt doar despre mâncare, pentru că apropierea dintre oameni activează afecțiunea, nevoia de siguranță, dorința de validare, precum și nevoia de a fi văzuți într-un mod autentic. În acest spațiu, fiecare persoană aduce propria istorie emoțională, propriile sensibilități, propriile așteptări, iar întâlnirea dintre ele poate genera atât conexiune, cât și tensiune”, explică pentru „Adevărul” Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației.

Tocmai de aceea, spune ea, dificultatea acestor momente nu ține doar de ceea ce se spune la masă, fiind legată în mare parte de ceea ce se activează în interiorul fiecăruia: „În relațiile apropiate, reacțiile nu apar exclusiv ca răspuns la prezent, fiind influențate de experiențe mai vechi, de momente în care nu a existat suficientă înțelegere sau acceptare, iar aceste urme devin mai vizibile atunci când distanța emoțională scade”.

Până și mâncarea are o încărcătură emoțională

Chiar și alegerea mâncării spune, uneori, mai mult decât pare. Nu este doar despre gust, pentru că preferințele culinare sunt legate de memorie, de emoție, de ceea ce a însemnat cândva siguranță sau apropiere. „Într-un mod discret, fiecare alege ceea ce îi este familiar, ceea ce liniștește, ceea ce creează senzația de „acasă”. Nu întâmplător, în povestea „Sarea în bucate”, esența nu era gustul în sine, ci iubirea pe care sarea o simboliza, acea prezență tăcută, fără de care nimic nu mai are sens”, mai spune psihologul.

În același fel, masa de sărbătoare nu este doar despre preparate, ci aduce emoții, amintiri și relații care nu sunt întotdeauna simple. „Pregătirea înainte de o astfel de întâlnire nu ține doar de organizare, fiind în același timp un proces interior, care implică recunoașterea limitelor personale, a sensibilităților, a nevoilor care pot fi ușor atinse în acest context. Așteptările realiste aduc claritate, deoarece acceptarea faptului că oamenii nu vor răspunde întotdeauna așa cum ne-am dori reduce presiunea și creează spațiu pentru reacții mai conștiente”, continuă Gabriela Marc.

Cum răspunzi la întrebări incomode fără să escaladezi conflictul

Întrebările incomode sau insistente apar frecvent ca forme imperfecte de apropiere, ca încercări de a înțelege sau de a menține controlul într-un context care poate genera anxietate, potrivit specialistei. „Un răspuns calm, scurt, lipsit de justificări excesive transmite mai multă siguranță decât o explicație lungă, iar o limită exprimată clar protejează spațiul personal fără a rupe relația”, recomandă aceasta.

În spatele unei critici nu se află doar o opinie, pentru că, de multe ori, acolo există un om vulnerabil care a învățat să folosească critica drept mecanism de protecție. Atunci când această dinamică este înțeleasă, reacția nu mai este doar defensivă, iar spațiul interior devine mai stabil. „Neînțelegerile devin mai frecvente în timpul sărbătorilor pentru că apropierea scoate la suprafață diferențele, iar diferența, în absența siguranței, este percepută ca amenințare, pericol. În aceste condiții, sistemul nervos reacționează mai rapid, mai intens, iar lucruri aparent minore pot declanșa emoții disproporționate”, continuă ea.

„În momentele în care apare iritarea sau impulsul de reacție, intervenția eficientă începe în interior, în relația cu propriul corp și în modul în care alegi să te onorezi în acel context, prin capacitatea de a rămâne prezent și conștient, observând tendința de a te identifica cu roluri sau etichete care nu reflectă realitatea ta personală, precum postura de victimă, care restrânge perspectiva și amplifică reacția”, mai spune psihologul.

Conform declarațiilor sale, gestionarea unei persoane critice sau pasiv-agresive nu presupune confruntare directă, pentru că aceasta amplifică tensiunea. „O poziție clară, calmă, susține menținerea limitelor fără escaladare. Limita exprimată fără încărcătură emoțională delimitează fără a ataca. Alegerea de a evita anumite subiecte sensibile reflectă claritate relațională atunci când contextul nu susține o conversație matură, iar această alegere exprimă respect pentru realitatea interacțiunii. Nu orice spațiu permite deschidere profundă a unei persoane. Schimbarea subiectului poate apărea natural prin redirecționarea atenției către experiențe comune, către prezent sau către elemente care aduc ușurință, iar această tranziție reduce tensiunea fără a crea disconfort vizibil”, consideră Gabriela Marc.

Totodată, atrage atenția asupra faptului că diferențele între generații reflectă moduri distincte de a înțelege viața, iar acceptarea acestor diferențe fără presiunea de a le corecta permite relației să rămână funcțională. „Nu toate diferențele cer rezolvare imediată. În profunzime, aceste întâlniri devin dificile pentru că ating dorința fundamentală de a fi văzut și acceptat fără condiții. Atunci când această nevoie nu este întâlnită, apare frustrarea, iar reacția depășește momentul prezent și atinge straturi mai vechi ale experienței emoționale”.

De ce nu poți „repara” emoțiile altora

Nimeni nu este responsabil să umple golul interior al unei alte persoane, pentru că acest spațiu nu poate fi completat din exterior, iar încercarea de a face acest lucru creează, în timp, tensiune și dependență, subliniază ea.

„În momentul în care această responsabilitate se întoarce către interior, relațiile devin mai libere și mai autentice. Maturitatea emoțională implică recunoașterea acestei nevoi fără a o plasa integral în responsabilitatea celorlalți, iar atunci când siguranța începe să fie construită în interior, diferențele nu mai sunt percepute ca amenințări, iar relațiile nu mai devin un loc de validare constantă”, continuă psihologul.

Gabriela Marc consideră că echilibrul real nu apare doar în absența tensiunii, acesta devine vizibil atunci când, în mijlocul imperfecțiunii, rămâne posibilitatea de a fi prezent, conștient, în contact cu sine, fără a cere celorlalți să ofere ceea ce nu pot oferi în acel moment.  „Uneori, ceea ce hrănește cu adevărat nu este ceea ce se află pe masă, ci felul în care reușim să rămânem unii cu ceilalți și cu noi înșine, într-un spațiu suficient de cald încât să nu mai fie nevoie să demonstrăm nimic pentru a fi acceptați. Tot ceea ce contează este să fii tu autentic și prezent”, conchide ea.