Crezi că îți alegi singur vacanța? Studiul care arată ce se ascunde, de fapt, în spatele alegerii unei destinații

Unde mergem în vacanță nu mai depinde doar de buget, vreme sau atracțiile unei destinații. Un nou studiu, realizat pe peste 2.000 de persoane din patru generații, arată că postările văzute pe rețelele sociale și reacțiile pe care anticipăm că le-am putea primi online ne pot influența alegerile. Millennials sunt cei mai receptivi la acest mecanism, în timp ce generația Z caută mai degrabă locuri neobișnuite. Cât de mult alegem pentru noi și cât pentru imaginea pe care vrem să o proiectăm în fața celorlalți?

Crezi că îți alegi singur vacanța? Sursă foto: Shutterstock

Ceea ce vedem pe rețelele sociale poate conta inclusiv atunci când ne alegem următoarea vacanță. Fotografiile și videoclipurile postate de alții ne pot face să descoperim locuri noi, dar și să ne dorim să ajungem acolo și să împărtășim, la rândul nostru, experiența online. Un nou studiu realizat de University of Georgia arată că acest fenomen apare la toate generațiile, deși nu în aceeași măsură, transmite UGA Today.

Cercetarea reunește trei studii la care au participat, în total, peste 2.000 de persoane din patru generații: baby boomers, generația X, Millennials și generația Z. Participanții au văzut postări din diferite destinații și au fost întrebați ce impresie le lasă oamenii care își publică vacanțele pe rețelele sociale - dacă îi consideră cool, populari sau originali - și dacă ceea ce văd i-ar putea determina să aleagă să viziteze aceleași locuri.

Au fost incluse atât destinații turistice foarte cunoscute, din Franța și diferite locuri din Statele Unite, cât și unele mai puțin obișnuite, printre care Cuba și Slovenia.

Dintre cele patru generații analizate, Millennials au fost cei mai influențați de postările despre vacanțe. Ei au fost mai predispuși să îi considere „cool” pe cei care își arată călătoriile pe rețelele sociale și să își dorească să ajungă în aceleași locuri.

„Atunci când postăm ceva pe rețelele sociale, ne așteptăm ca cei din jur să reacționeze pozitiv, să dea like-uri și să lase comentarii. Această așteptare de a primi un răspuns pozitiv este ceea ce numim «recompensă socială» și face parte din viața noastră de zi cu zi, chiar dacă nu ne dăm seama”, explică Sabrina Rahman, autoare a studiului și absolventă de doctorat la University of Georgia.

„Nu vedem doar destinația”

Dar ce anume ne atrage atunci când vedem vacanțele altora pe rețelele sociale? Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian, explică pentru „Adevărul” că nu este vorba doar despre locul în sine și că inspirația găsită online nu reprezintă, în sine, o problemă.

Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian, explică pentru „Adevărul” că faptul că ne inspirăm din ceea ce vedem online nu este, în sine, problematic.

„Trăim într-o perioadă în care ne luăm informațiile din online. Dacă văd un loc frumos, social media mi-a oferit pur și simplu o posibilitate pe care poate nu aș fi descoperit-o singur(ă) sau confirmarea că este locul pe care vreau să îl aleg pentru următoarea vacanță. În plus, nu vedem doar destinația. Vedem oameni care par fericiți, relaxați și împliniți și apare firesc gândul: «Și eu vreau să trăiesc asta.» Problema apare atunci când nu mai alegem doar experiența, ci și imaginea pe care acea experiență o creează despre noi”, lămurește ea.

În acest punct, alegerea unei destinații poate fi privită și dintr-o altă perspectivă: cât de mult ar conta acel loc dacă experiența ar rămâne doar a noastră?

„Dacă nimeni nu ar vedea fotografia, ai mai vrea să mergi acolo? Este o întrebare pe care mi se pare interesant să ne-o punem. O vacanță poate deveni o formă de exprimare a identității: «sunt aventuroasă», «îmi permit luxul», «caut locuri autentice», «descopăr locuri înaintea celorlalți». Astăzi nu mai afișăm doar ceea ce avem, ci și experiențele pe care le trăim. Uneori nu mai spunem doar «uite ce am», ci «uite ce viață am». Nu este nimic greșit în asta. Problema apare când reacția celorlalți devine mai importantă decât experiența noastră”, spune Gabriela Răileanu.

Vacanța devine și „consum simbolic”

Din perspectiva marketingului, relația dintre vacanțe, rețele sociale și imaginea personală poate fi privită și prin conceptul de „consum simbolic”.

„Vacanța contemporană implică și o formă de consum simbolic: nu cumpărăm doar transport, cazare și peisaj, ci și o versiune a propriei identități. O destinație poate comunica succes, rafinament, spirit de aventură, independență sau apartenență la un anumit grup. De aceea, motivele declarate - «vreau să mă relaxez» sau «vreau să descopăr o cultură» - nu surprind întotdeauna întreaga decizie”, explică pentru „Adevărul” Andrei Tarnovski, specialist în strategie de marketing.

Diferențele dintre Millennials și generația Z, observate și în studiul University of Georgia, pot avea însă motivații diferite.

„În cazul Millennials, anticiparea like-urilor poate funcționa ca o formă de validare socială: vacanța spune ceva despre statut, gust și stil de viață. Pentru generația Z, alegerea unui loc neobișnuit poate exprima curiozitate autentică, dar și dorința de diferențiere într-un mediu în care atenția este o resursă rară”, spune Andrei Tarnovski.

Când dorința de a fi diferit creează un nou conformism

„Paradoxul este că, atunci când foarte mulți oameni caută să fie originali în aceleași locuri «ascunse», diferențierea produce un nou conformism. Totuși, nu trebuie să reducem călătoria la vanitate: bugetul, accesibilitatea, recomandările și dorința reală de explorare continuă să conteze”, susține specialistul.

Cercetarea americană a găsit, de altfel, o diferență între generații și în privința tipului de destinații care le atrag. Baby boomers au preferat locurile cunoscute, precum Franța, în timp ce participanții mai tineri, în special cei din generația Z, au fost atrași de destinații mai puțin obișnuite.

„Generația Z nu merge cu valul. Caută mereu noutatea sau aventura. Postările de pe rețelele sociale despre o destinație convențională nu le schimbă atât de mult planurile de călătorie”, explică Sabrina Rahman.

Când dorința de a fi diferit creează un nou conformism

Alegerea unei destinații mai puțin cunoscute nu înseamnă însă neapărat că influența socială dispare.

„Interesant este că influența socială nu înseamnă întotdeauna să alegem ceea ce aleg ceilalți. Uneori vrem exact opusul: locuri «secrete», experiențe neobișnuite, destinații pe care ceilalți încă nu le-au descoperit. Și aici poate exista aceeași întrebare: «Ce spune această alegere despre mine?» Nu mai spunem «sunt ca ceilalți», ci «eu nu sunt ca ceilalți». Sunt special(ă). Ambele pot deveni forme de autoprezentare”, completează Gabriela Răileanu.

Andrei Tarnovski atrage atenția că aceeași căutare a originalității poate produce un efect aparent contradictoriu.

„Paradoxul este că, atunci când foarte mulți oameni caută să fie originali în aceleași locuri «ascunse», diferențierea produce un nou conformism. Totuși, nu trebuie să reducem călătoria la vanitate: bugetul, accesibilitatea, recomandările și dorința reală de explorare continuă să conteze”, spune specialistul în strategie de marketing.

În acest context, alegerea unui loc diferit de destinațiile turistice consacrate poate avea și rolul de a ne distinge de ceilalți.

„Destinația poate fi utilă pentru a semnala originalitate și distanță față de turismul convențional, un act performativ menit să semnaleze superioritate în gusturi. Dar dorința de a fi diferit nu este opusul influenței sociale; este adesea una dintre formele ei”, continuă Andrei Tarnovski.

Când vacanța este privită și prin potențialul de a deveni conținut

Rețelele sociale nu influențează doar locurile pe care le descoperim, ci creează și un spațiu în care experiențele de călătorie sunt prezentate și evaluate public.

„Rețelele sociale nu elimină experiența, ci schimbă criteriile după care o considerăm valoroasă. Dacă platformele recompensează locurile rare, spectaculoase sau greu de recunoscut, oamenii învață rapid ce fel de «autenticitate» produce atenție. Experiența rămâne reală, însă este selectată și evaluată tot mai mult prin potențialul ei de a deveni conținut. Întrebarea utilă nu este dacă vacanța este autentică sau performativă, ci care dintre cele două motivații conduce decizia atunci când intră în conflict”, conchide Andrei Tarnovski.