Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Istoria zilei Jocurile Adevărul 🧠

Cât de mari sunt diferențele dintre salariile românilor: de la 4.700 de lei în retail la 11.750 în IT. Bucureștiul, cu 3.000 de lei peste cele mai slab plătite județe

Afrodita Cicovschi

Publicat: 29.09.2026 03:00

0

1 live

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Sursă preferată

Urmărește-ne pe Discover Discover

Salariile din România au continuat să crească nominal, dar avansul nu s-a transformat integral în putere de cumpărare. În același timp, piața muncii este puternic fragmentată: între București și județele cu cele mai mici salarii există diferențe de mii de lei pe lună, iar între anumite domenii diferențele sunt și mai mari.

Cineva ține 5 teancuri de 50 de lei într-o mână

Sunt diferențe uriașe între salarii în România Foto: arhivă

Barometrul Salariilor din România 2026, realizat de International Work Finder pe baza a 246 de roluri din 11 sectoare și 42 de unități administrative, arată cât de diferită este piața muncii în funcție de domeniul și regiunea în care lucrează un angajat.

Inflația a redus puterea de cumpărare a salariilor

Potrivit studiului, salariile nominale din România au crescut cu 4,8% în 2025, în timp ce inflația indicată în analiză a fost de 9,7%. International Work Finder estimează, în acest context, o reducere de aproximativ 4,5% a salariului real.

Diferența dintre salariul nominal și cel real este importantă: o majorare salarială nu înseamnă automat și o creștere a puterii de cumpărare. Dacă prețurile cresc într-un ritm mai rapid decât veniturile, angajatul poate primi mai mulți bani, dar poate cumpăra mai puține bunuri și servicii cu venitul respectiv.

Datele oficiale privind indicele prețurilor de consum sunt publicate de Institutul Național de Statistică.

Bucureștiul are un salariu mediu cu 46% peste media celor 42 de unități analizate

Cea mai mare diferență din analiza regională apare între București și media celor 42 de unități administrative incluse în studiu.

În Capitală, salariul net mediu indicat de analiză este de 7.073 de lei, față de 4.839 de lei, media celor 42 de unități analizate. Diferența este de 46%.

Clujul urmează cu 6.633 de lei, cu 37% peste media analizată, iar Timișul ajunge la 6.192 de lei, cu 28% peste aceasta. La celălalt capăt al clasamentului se află Hunedoara, cu un salariu mediu net de 4.108 lei.

Astfel, între salariul mediu indicat pentru București și cel din Hunedoara este o diferență de aproape 3.000 de lei pe lună.

Diferențele regionale trebuie privite și prin prisma structurii economiei locale, a tipurilor de companii prezente în fiecare regiune și a ponderii locurilor de muncă din domenii cu niveluri diferite de remunerare.

„Piața muncii din România devine tot mai polarizată. Pentru companiile care nu pot concura cu salariile din București sau Cluj, soluția nu este întotdeauna majorarea bugetelor, ci dezvoltarea unor strategii de recrutare adaptate specificului fiecărei regiuni și, acolo unde este necesar, accesarea unor noi surse de talent, inclusiv din afara României”, explică Georgiana Brudaru, Head of Recruitment, International Work Finder.

Între IT și retail sunt peste 7.000 de lei diferență

Diferențele sunt și mai vizibile atunci când salariile sunt comparate în funcție de domeniul de activitate.

În analiza International Work Finder, IT-ul are cea mai ridicată mediană salarială netă, de 11.750 de lei pe lună. Urmează domeniul juridic și cel farmaceutic, ambele cu 11.000 de lei, apoi vânzările, cu 10.750 de lei, și sectorul financiar, cu 10.000 de lei.

La celălalt capăt al clasamentului se află retailul, cu o mediană netă de 4.700 de lei.

Între mediana IT și cea din retail este astfel o diferență de 7.050 de lei pe lună.

Acestea sunt mediane pentru rolurile incluse în analiza companiei și nu reprezintă salariile tuturor angajaților din fiecare industrie.

Unele funcții ajung la 20.000-28.000 de lei net

Diferențele devin și mai mari când comparația se face între poziții individuale.

Cel mai ridicat nivel salarial median din analiza prezentată este cel pentru Medical Director, de 28.000 de lei net pe lună. Urmează CFO, cu 26.000 de lei, Audit Partner/Director și Finance Director, cu câte 25.000 de lei, și Business Unit Manager Pharma, cu 23.000 de lei.

Alte poziții cu mediane de 22.000 de lei sunt Tax Director/Partner, CISO, Director Dezvoltare Proiecte Regenerabile, Director de Șantier și Supply Chain Director.

Diferențele dintre poziții sunt, prin urmare, foarte mari, în funcție de nivelul de responsabilitate, domeniul de activitate și nivelul de specializare necesar.

„Astăzi, salariul nu mai reflectă doar responsabilitatea unui rol, ci și cât de dificil este să găsești persoana potrivită. Pentru poziții precum CISO, Enterprise Architect sau specialiști senior din industria farmaceutică, numărul candidaților relevanți la nivel național se măsoară în zeci, nu în sute, iar acest lucru se vede direct în nivelul pachetelor salariale”, declară Georgiana Brudaru.

Candidații cer 7.000 de lei, companiile oferă în jur de 5.400

Un alt decalaj important apare chiar în momentul recrutării.

Potrivit studiului, candidații solicită în medie 7.000 de lei net, în timp ce ofertele companiilor se situează în jurul valorii de 5.400 de lei. Diferența este de aproximativ 30%.

În anumite domenii, distanța este mai mare. În ingineria energetică ajunge la 42%, iar în banking și real estate la aproximativ 40%.

Diferența dintre suma cerută și cea oferită arată un decalaj între așteptările salariale ale candidaților și bugetele de recrutare ale companiilor. Dimensiunea acestui decalaj diferă însă în funcție de domeniu și de tipul poziției.

România are încă un cost al muncii mult sub media europeană

În comparația europeană, România rămâne însă o piață cu un cost al muncii redus.

Eurostat estimează pentru 2025 un cost orar mediu al forței de muncă de 13,6 euro în România, față de 34,9 euro în Uniunea Europeană. România se află astfel printre statele UE cu cele mai mici costuri orare ale muncii.

În același timp, costul orar al muncii exprimat în moneda națională a crescut în România cu 10,6% în 2025, unul dintre cele mai rapide ritmuri înregistrate în UE.

Pentru companii, combinația dintre costuri ale muncii în creștere și deficitul de personal calificat poate modifica avantajul tradițional al României bazat pe costul relativ redus al forței de muncă.

Diferențele dintre salarii spun și povestea economiei locale

Cifrele regionale și cele pe domenii se suprapun într-un punct important: salariile nu sunt distribuite uniform în economia românească.

Un angajat din București lucrează într-o piață a muncii în care sunt concentrate numeroase companii mari și poziții cu remunerații ridicate. În același timp, anumite județe au o structură economică în care ponderea locurilor de muncă din sectoare cu salarii mai mici este mai mare.

Această diferență contează nu doar pentru angajați, ci și pentru companii. Un angajator care recrutează într-un județ cu salarii medii mai mici nu poate presupune automat că va găsi personal calificat la costuri proporțional mai mici.

Pentru anumite specializări, candidații pot compara ofertele locale cu cele din București, Cluj sau din alte centre economice și pot lua în calcul inclusiv munca la distanță sau relocarea.

„Salariul rămâne unul dintre cei mai importanți factori în alegerea unui loc de muncă, însă valoarea unei oferte este întotdeauna evaluată în raport cu piața. De aceea, companiile au nevoie de repere obiective pentru a înțelege dacă politicile lor de remunerare sunt competitive și aliniate așteptărilor candidaților”, spune Brudaru.

Barometrul analizează 246 de roluri, 11 sectoare și 42 de unități administrative și este prezentat de International Work Finder ca instrument de benchmarking salarial pentru companii.

Imaginea care rezultă este a unei piețe a muncii în care două persoane pot avea diferențe foarte mari de venit în funcție de regiunea în care lucrează, industria în care activează și specializarea pe care o au.

În același timp, creșterea nominală a salariilor trebuie privită în raport cu evoluția prețurilor: pentru angajat, important nu este doar câți lei primește în plus, ci și cât poate cumpăra cu venitul respectiv.