Articole scrise de Bianca Dobrescu

O cercetare recentă publicată în The Journal of Neuroscience ne arată că momentele scurte în care ne pierdem temporar atenția de la ceea ce facem, nu se traduc prin pierdere de timp. Din contră, acestea ajută creierul să observe tiparele subtile din jur, să integreze informații.

Adolescenții care simt că au un scop în viață prezintă un risc semnificativ mai mic să dezvolte depresie la începutul vieții adulte, relevă un nou studiu publicat în Journal of Psychiatric Research.

La interviurile Adevărul, am discutat cu Mădălina Diaconu despre debutul său editorial, „25 de zile în Satul lui Moș Crăciun”.

În prag de Sărbători, presiunea de a fi fericit amplifică tensiunile de zi cu zi. Lucruri care altădată treceau neobservate pot declanșa conflicte, iar așteptările ridicate din familie pot face ca fiecare comentariu sau gest al celor din jur să se simtă mai greu decât este în realitate.

Specialiștii spun că ceea ce prezice cu adevărat succesul constă în perseverența și pasiunea pe care le depui pentru a-ți atinge obiectivele pe termen lung.

La finalul fiecărui an, Spotify lansează Wrapped, raportul care arată obiceiurile muzicale ale utilizatorilor. În 2025, un nou indicator, „vârsta de ascultare” (calculată după anul lansării melodiilor preferate), i-a surprins pe cei sub 40-50 de ani, care s-au văzut „îmbătrâniți” .

Copiii schimbă echilibrul emoțional al cuplului. Un studiu internațional realizat în 25 de țări arată că părinții se simt mai puțin îndrăgostiți, mai puțin apropiați și mai puțin pasionali decât cei fără copii. Însă angajamentul rămâne solid.

Parentingul joacă un rol esențial în modul în care un copil învață să-și gestioneze emoțiile și să relaționeze cu ceilalți. Copiii crescuți în familii disfuncționale se confruntă mai târziu cu dificultăți în reglarea emoțiilor, formarea relațiilor apropiate și menținerea unei stime de sine sănătoase

În fiecare an, Sfântul Nicolae, protectorul copiilor și al celor aflați în dificultate, deschide sezonul sărbătorilor de iarnă, readucând la viață tradiții și obiceiuri străvechi.

ChatGPT‑5 oferă uneori recomandări periculoase persoanelor cu tulburări psihice, avertizează psihologii. Potrivit The Guardian, cel mai nou model gratuit al OpenAI poate da răspunsuri riscante și complet nepotrivite în situații de criză.

Un experiment realizat în metroul din Milano arată că prezența neașteptată a unui super-erou poate să ne scoată din modul „pe pilot automat” și să ne facă mai atenți la nevoile celor din jur.

Deepak Chopra, unul dintre cei mai celebri autori ai zilelor noastre şi un promotor al medicinei alternative, atrage atenția că tot mai mulți oameni aleg să urmeze un drum spiritual pe cont propriu, mai degrabă decât să se identifice cu o instituție religioasă, declarându-se spirituali.

Mulți părinți simt că munca lor trece neobservată. Un studiu recent arată că simpla apreciere din partea celor dragi poate reduce stresul și îmbunătăți relațiile întregii familii.

Primăria Sectorului 2, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2, lansează două programe pilot complementare, destinate îmbunătățirii sănătății vizuale și facilitării accesului la servicii medicale esențiale pentru persoanele vulnerabile.

Într-o perioadă în care piața dezvoltării personale vuiește de rețete rapide, stima de sine continuă să fie prezentată ca un dar care ți se dezvăluie peste noapte, ca o epifanie accesibilă oricui, spune psihoterapeutul Laura Găvan.

Un nou studiu arată că frica de singurătate îi face pe oameni să își coboare standardele în dating, acceptând la parteneri trăsături pe care le considerau intolerabile.

Presiunea de a fi mereu „pozitiv” și productiv, promovată agresiv online, generează un nou tip de burnout. Chiar și activitățile „sănătoase” duc la epuizare emoțională și anxietate, arată specialiștii. Ce-i de făcut?

Un studiu amplu, realizat pe aproape 38.000 de adulți și publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), arată că parentingul poate menține creierul într-o formă surprinzător de bună.

Ceea ce mâncăm, cât dormim și felul în care gestionăm stresul influențează direct ritmul îmbătrânirii cerebrale, relevă cele mai recente studii din domeniu. Dezechilibrele emoționale, inflamația intestinală și stilul de viață dezordonat pot accelera declinul cognitiv.

Se pare că dezvoltarea unei rutine sănătoase ar putea reduce stresul cu 32% și crește performanța cu 23%, după cum arată studiile.

Adulții care au fost singuri în copilărie au un risc cu 41% mai mare să dezvolte demență mai târziu în viață, relevă datele unui nou studiu. În plus, mintea acestora începe să își piardă agilitatea mai repede odată cu înaintarea în vârstă. Rezultatele au fost publicate în JAMA Network Open.

Un studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology arată că felul în care oamenii își evaluează șefii depinde mai puțin de comportamentul celor din funcțiile de conducere și mult mai mult de felul în care angajații înțeleg lumea.

Un studiu publicat în revista Frontiers in Psychology arată că oamenii sunt mai motivați să facă mișcare atunci când aleg un tip de antrenament potrivit personalității lor.

Un nou studiu publicat în revista Pediatrics arată că programele de activitate fizică bine structurate îi ajută pe copii și adolescenți să devină mai inteligenți, nu doar mai sănătoși.

Un studiu publicat în Evolutionary Psychological Science arată că în relațiile de durată, femeile sunt atrase de bărbații care vor să se dezvolte personal și să se înțeleagă pe ei înșiși. Nu vorbim despre discursuri motivaționale sau atitudini superficiale.

Valeriu Pănoiu studiază astrologia de aproape trei decenii și o practică profesionist din 2008. La „Interviurile Adevărul” a explicat printre altele de ce relațiile sunt experiențe sau cum funcționează tiparele pe care le moștenim din familie.

Autorul american Gregg Braden, în „Vindecarea spontană a credinței” (Editura For You), aduce în prim-plan studiile care arată că simpla convingere că un tratament va funcționa poate declanșa reacții biologice reale.

Platformele digitale rulează pe o logică simplă: mențin utilizatorul în buclă. Algoritmii anticipează impulsurile, livrează recompense rapide și penalizează orice semn de autonomie, susțin specialiștii.

Felul în care ne imaginăm viitorul influențează direct nivelul nostru de anxietate. Psihologii, studiile recente și autorii de dezvoltare personală ajung la aceeași concluzie: viitorul, mai întâi, se construiește în minte.

Un studiu publicat în Biology Reviews, realizat de cercetătorii de la University of Zurich, arată că organismul uman nu mai ține pasul cu ritmul vieții moderne. Pe scurt: lumea se schimbă mult mai repede decât felul în care suntem construiți să funcționăm.

„Tu meriți un loc unde poți lucra fără frică”, afirmă categoric Corina Petcu Nan, director HR, într-un interviu acordat Adevărul. „Munca nu mai este un loc unde îți ascunzi fricile, ci unul unde ai dreptul să te simți în siguranță.”

Există oameni care oferă instinctiv: timp, bani, energie, prezență. O fac dintr-o zonă asumată, dar adesea și dintr-un impuls pe care nu îl mai pun la îndoială. Până când se trezesc obosiți, frustrați sau epuizați.

Tot mai mulți oameni cred că „nu pot medita” pentru că mintea le este prea agitată. Specialiștii arată, însă, că problema nu sunt gândurile, ci cultura digitală care nu ne mai lasă nicio secundă timp pentru noi.