Articole scrise de Bianca Dobrescu

În cartea sa Regenerează-ți creierul (Editura For You), dr. Alberto Villoldo recomandă cultivarea germenilor și a microplantelor acasă, pentru activarea enzimei Nrf2, „regulatorul principal al detoxifierii”.

Un proiect privind montarea de dispensere cu absorbante gratuite în școlile din Brașov a devenit subiect de dezbatere publică între administrația locală și consiliera USR Ilinca Ghiza, care a inițiat propunerea.

Programul „FIV pentru Sectorul 2”, lansat de Primăria Sectorului 2 și aprobat de Consiliul Local în luna septembrie, continuă până la epuizarea fondurilor disponibile. Proiectul oferă sprijin financiar de până la 20.000 de lei pentru procedura de fertilizare in vitro (FIV).

Costurile unui atac cibernetic asupra unei companii românești pot depăși cu ușurință 150.000 de euro, iar în cazurile majore pot ajunge la zeci de milioane, avertizează Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC).

Într-o lume în care fraudele online, conturile clonate și videoclipurile false generate de inteligența artificială devin tot mai sofisticate, România se confruntă zilnic cu zeci de mii de atacuri cibernetice.

Toată lumea vorbește despre detox ca despre curățarea corpului: ficat, colon, sucuri verzi, fasting. Dar dr. Alberto Villoldo spune că emoțiile negative produc o chimie la fel de toxică cum o fac pesticidele din mâncare sau poluanții din aer.

Percepția legată de bogăție trece, cu siguranță, prin stomac. Dar și prin educație, cultură și valori morale. De la felul în care am fost crescuți până la lumea digitală care glorifică succesul rapid, judecata noastră despre bani spune mai mult despre noi decât despre cei care îi au.

Granița dintre iubirea romantică și prietenia apropiată e mai subțire decât credem. Dincolo de sex sau etichete, ceea ce ține oamenii aproape e felul în care se sprijină, se ascultă și rămân prezenți unul în viața celuilalt.

Un nou studiu relevă că adolescenții crescuți în sărăcie sau lipsă de sprijin emoțional dezvoltă mai frecvent depresie și anxietate decât cei expuși la agresiuni directe. Efectele deprivării se transmit din copilărie până la vârsta adultă.

De la patul nefăcut până la e-mailul lăsat în draft, amânarea e o formă tăcută de auto-sabotaj. Nu ține de voință, ci de felul în care creierul procesează frustrarea, frica și plăcerea.

Cazurile în care pacienții sunt lăsați ore întregi fără îngrijire arată, în opinia lui Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), „o imagine de nedorit a sistemului de sănătate”.

Pe Reddit, în comunitatea r/Europe, utilizatorii discută tot mai des despre o realitate confirmată și de datele Fondului Monetar Internațional: Europa își pierde treptat greutatea economică.

Într-o societate care funcționează pe repede-înainte, unde performanța este criteriul suprem, chiar și somnul a ajuns să fie tratat ca o competiție. Tinerii încearcă să doarmă mai puțin, să fie mai productivi și să funcționeze la capacitate maximă, ignorând nevoia fiziologică de refacere.

România discută din nou despre siguranța rutieră, dar specialiștii spun că adevărata problemă nu e lipsa legii, ci lipsa de educație.

Pe forumul internațional r/AskBalkans, utilizatorii discută despre prognoza FMI pentru 2026, care arată o creștere economică de sub 2% în România, cea mai lentă din Europa de Est.

Creșterea costurilor și nesiguranța economică îi forțează pe tot mai mulți români să-și regândească bugetul. Economisirea nu mai e un lux, ci o strategie de supraviețuire. Specialiștii în finanțe personale vorbesc despre un nou tip de echilibru: acela care îți permite să-ți acoperi nevoile.

Când Melania Medeleanu a fondat Asociația Zi de BINE, în februarie 2020, România se pregătea, fără să știe, pentru o perioadă de izolare și incertitudine. Ideea ei părea, la prima vedere, una simplă: să transforme zilele de naștere ale oamenilor în prilejuri de a face bine.

Uneori, independența precoce e un simptom al absenței. Copilul care se adaptează singur nu e neapărat puternic, ci format în lipsa unei protecții afective și a unei prezențe stabile.

Lipsa de timp pentru sine nu mai este doar un disconfort modern, ci un factor de risc real pentru sănătatea creierului. Cercetările recente arată că presiunea continuă de a performa, fără perioade de refacere, favorizează declinul cognitiv și chiar demența.

România își pregătește propria „viză de aur”: un program inspirat din modelul american introdus de Donald Trump, care oferă drept de ședere investitorilor străini dispuși să plaseze cel puțin 400.000 de euro în economie.

„Fericirea și sănătatea mintală la vârsta a treia nu depind doar de factorii individuali, ci sunt extrem de influențate de interdependența emoțională și de calitatea relațiilor de lungă durată”.

Un nou studiu publicat în Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry arată că persoanele cu trăsături marcate de răceală emoțională și lipsă de empatie pot avea o capacitate peste medie de a interpreta corect ce gândesc și simt ceilalți.

De la o petiție scrisă la 14 ani până la participarea la Summitul G20 din Africa de Sud, Constantin-Alexandru Manda a demonstrat că implicarea în societate nu are vârstă. Tânărul avocat vorbește despre energia civică a generației sale și despre democrație.

Pe TikTok, fiecare stare are un hashtag, iar orice emoție poate părea o tulburare. În spatele avalanșei de autodiagnosticări și etichete de tip „am anxietate socială”, psihologii descoperă adesea altceva: oameni care nu vor să mintă, ci să fie văzuți. Fenomenul se numește malingering.

Într-o sală arhiplină din București, șamanul Alberto Villoldo a vorbit despre legătura dintre știință și spirit, despre extincția care se desfășoară sub ochii noștri și despre potențialul omului de a „crește un corp și un creier nou.”

La Conferința „Capitalul autohton al României”, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Nicolae Pîslaru, a explicat de ce, în ciuda presiunilor bugetare, România are șansa de a evita recesiunea economică.

România are multă energie antreprenorială, dar prea puțin capital consolidat. Iar pentru a deveni un actor regional, trebuie să treacă de la o economie bazată pe costuri mici la una bazată pe competență, tehnologie și valoare adăugată, spune secretarul de stat în Ministerul Economiei.

Numărul firmelor nou-înființate în România a crescut semnificativ în 2025, dar tot mai mulți antreprenori aleg să-și suspende activitatea. Datele ONRC arată un mediu de afaceri în expansiune, dar și o creștere vizibilă a prudenței în fața incertitudinii economice.

România trece printr-un proces rapid de îmbătrânire a populației, unul dintre cele mai accelerate din Uniunea Europeană, însă participarea socială a vârstnicilor rămâne redusă. Doar 4,6% dintre persoanele de peste 65 de ani au făcut voluntariat în ultimul an, iar 6,6% au urmat un curs de formare.

Educația românească traversează o criză de credibilitate. Potrivit raportului Ipsos Education Monitor 2025, doar 12% dintre români consideră că sistemul educațional oferă calitate, al doilea cel mai scăzut procent dintre cele 30 de țări analizate, după Peru.

După ce în Parlament a fost depus un proiect de lege care prevede introducerea unui permis special (categoria AM1) pentru utilizarea trotinetelor și bicicletelor electrice, Adevărul a solicitat poziția principalelor platforme de mobilitate și livrare care folosesc aceste mijloace de transport.

„Suntem adesea părinții pe care am fi vrut să îi avem, nu cei de care au nevoie copiii noștri”, spune psihologul Oana Doruș. În spatele fiecărei crize de furie, al fiecărui refuz sau al fiecărui plâns există o poveste despre legătura dintre oamenii care învață împreună cum să se apropie.

Discuția despre „burgerul vegetal” nu este o simplă dispută de etichetă, ci o negociere identitară. „Mâncarea funcționează ca un reglator emoțional, un marcator de apartenență și un simbol moral”, explică psihologul clinician și psihoterapeutul Mirela Maftei.