Opinii

Nu vă spun lucruri noi, dar spun esenţialul: există o armată de profesionişti implicaţi în facerea Festivalului (şi a Concursului) Enescu, la fiecare sfârşit de vară-început de toamnă.

„Las că vezi tu că începe școala! Mai vorbim noi!” Treaba asta o aud copiii în fiecare zi de vară și mai des și mai apăsat acum în ultimele zile de vacanță.

Cele trei partide de la guvernare, PSD, PNL și UDMR, cu cei mai mulți conducători aleși sau nealeși, angajați, sinecuri, pile și relații se luptă aprig între ele pentru a-și salva oamenii și a-și menține privilegiile și influența.

2025 poate fi socotit deja, cu mult timp înainte de a se încheia, anul cel mai nefast al Europei de după 1989. Războiul din Ucraina continuă, fără un orizont clar de soluționare.

Cel mai violent atac rusesc la Gurile Dunării care a inclus și Brațul Chilia a avut loc în timp ce președinții Chinei și Rusiei proiectau noua ordine mondială.

Au înţeles şi şefii partidelor din Coaliţiei şi preşedintele Nicușor Dan.

Atitudinea de seninătate și revoltă mocnită a eroului de tragedie a creat o mentalitate existențială, la care s-a raportat apoi gânditorul din toate epocile. Toate încercările ulterioare de a crea o poveste teribilă, sublimă și universal-valabilă au eșuat ori s-au situat într-un alt plan estetic.

Un nepalez din Cluj a fost bătut de un tânăr de 18 ani până când a ajuns în comă. Cu doar câteva zile înainte, un alt livrator bengalez a fost lovit de un bărbat care i-a cerut să plece înapoi în țara lui.

Ultima noapte de vară, căci 31 august din calendarul Festivalului Enescu i-a adus pe scena Sălii Palatului, în pragul serii, pe pianistul în vogă Seong-Jin Cho alături de Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia din Roma, dirijată de Daniel Harding, ce întâmplare miraculoasă...

Reglementările privind activitatea de adăpostire a populaţiei în caz de conflict armat şi dotarea majorităţii adăposturilor de protecţie civilă şi a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor '70, atrăgea în acest an un raport Curții de Conturi.

An după an – iată s-au împlinit 26 de ediții ! – suita evenimentelor festivaliere ale lunii august, omagiază la Sinaia personalitatea enesciană. Iar aceasta, dată fiind ziua de 19 august, ziua de naștere a marelui artist.

Ne aflăm deja la mai bine de o săptămână după începutul ediției a XXVII-a a evenimentului național, european și mondial, o manifestare care își validează bienal înalta valoare, reputația, actualitatea.

România și R. Moldova sunt „două țări care au nevoie una de cealaltă”, a spus Nicușor Dan la vizita sa peste Prut. Dar de ce nu a fost de Ziua Independenței? Fiindcă nu recunoaște R. Moldova ca țară separată?

Când intră pe scenă Alexandra Dariescu, într-o rochie ca soarele la asfințit, cu rânduri-rânduri de frunzulițe strălucitoare, și se îndreaptă spre pianul care-i reflectă înfățișarea de regină, nu mai e loc de altceva, de altcineva...

Prea des, școala noastră crește copii din bucăți: petice minunate și goluri dureroase. Iar asta nu trebuie să rămână normalitatea.

Este deja bine cunoscut faptul că nu indivizii izolați, ci combinația dintre ei poate produce, în anumite situații, adevărate catastrofe. Istoria abundă de exemple.

La începutul sezonului de deschideri de stagiuni teatrale, managerul Teatrului Stela Popescu, actorul Vlad Corbeanu susține cǎ a oferit publicului un ghid, un fir roşu, în programul repertorial al unui teatru devine esențial în vremurile noastre.

Ce legătură există între Avignon-ul din Franţa şi Ulmeniul, Buzăul, Ploieştiul, Sfȃntu Gheorghe, Bucureştiul şi încă vreo 56 de oraşe şi comune din toată Romȃnia?

Nu toate războaiele, nu toate bătăliile trebuie duse până la capăt. Unele sunt, însă, sortite pentru aceasta. Nu știm încă din ce categorie face parte războiul din Ucraina, deocamdată e bine că putem discuta despre armistiții și acorduri de pace. Și că putem spera.

PSD nu este de acord cu pachetele de măsuri adoptate de guvernul Bolojan şi care vor fi propuse parlamentului pentru asumarea prin răspunderea guvernului.

Creierul uman a devenit principalul câmp de luptă în epoca reţelelor sociale şi a inteligenţei artificiale. Bombardamentele militare clasice, care ţin prima pagină prin caracterul lor atroce, sunt situaţiile excepţionale la care se ajunge în războiul contemporan.

Rețelele sociale au luat din nou foc în urma agresării unui curier/livrator asiatic undeva în București. Desigur, incidentul a fost comentat în fel și chip, lumea s-a indignat peste măsură, iar politicienii n-au pierdut ocazia de a băga capul în fotografie.

La suprafață, Paul Neagu și Irina Deleanu sunt exemplele perfecte de succes.

Viktor Orban își asumă cu plăcere rolul de protector al maghiarilor din străinătate. Totuși, el ezită să condamne un atac aerian rus asupra unui oraș din vestul Ucrainei în care trăiesc și mulți maghiari. De ce?

În contextul discuțiilor despre nevoia de echilibrare a pensiilor și salariilor, prin care ar urma ca magistrații să nu mai primească pensii nesimțite de la o vârstă tânără, recenta grevă a magistraților ridică foarte multe semne de întrebare.

De ce România?„Pentru oamenii săi”, a fost răspunsul unui angajat nepalez, fiind întrebat de ce a ales țara noastră, într-un interviu dat în aprilie 2025. Patru luni mai târziu, un alt nepalez primește un pumn în figură, iar cuvintele acelea, odată pline de sens și speranță, par să se spulbere.

Invadatorii mei, invadatorii noștri, economia noastră, proștii noștri! Pe invadatorii mei, ai noștri, cu ghilimele de rigoare, îi cunoaștem, îi vedem în fiecare zi.

„Uite-l pe Zăpăcilă”, exclamă șoptit, bucuros, doamna de lângă mine atunci când dirijorul Santtu-Matias Rouvali, mult îndrăgit în lumea muzicii clasice pentru prospeţimea, naturaleţea sa, intră pe scenă ca să conducă Philharmonia Orchestra...

Guvernul federal a adoptat miercuri legea privind introducerea unui nou serviciu militar. Noile reguli, care prevăd înregistrarea tinerilor bărbați în serviciul militar, se bazează, deocamdată, pe voluntariat.

Se referea, probabil, la fostul său şef său de cabinet, Cristian Anton, care câştigă 10.000 euro pe lună de la Autoritatea Rutieră Română, Ministerul Transporturilor, podul de la Calafat, Aeroportul Traian Vuia din Timișoara și o companie de apă din Călărași.

Un articol din Neue Zürcher Zeitung arată cum antisemitismul și revizionismul câștigă teren în România: între glorificarea trecutului, ascensiunea AUR și ezitările președintelui Nicușor Dan.

Inclusiv în contextul aparițiilor publice tot mai frecvente ale lui Călin Georgescu (și al încercărilor de a menține interesul susținătorilor săi pe diferite rețele de socializare), ne-am gândit să deschidem o discuție având ca punct de plecare – deloc întâmplător – un anumit interviu.

Discursul recent al lui Mario Draghi, la Rimini, ar trebui să fie un (nou) semnal de trezire pentru întreaga Uniune Europeană.