Nord-coreeni, tratați ca „sclavi” într-o fabrică rusească de drone

Un raport arată situația dramatică a muncitorilor nord-coreeni care lucrează într-o fabrică de drone din Rusia. Raportul atrage atenția că Phenianul obţine astfel cunoștințe practice despre sisteme avansate de armament.

Mass-media de stat nord-coreeană a difuzat imagini în care Kim Jong Un inspectează drone Foto: KCNA/KNS/AFP

Potrivit raportului, până la 12.000 de nord-coreeni care lucrează la fabrica de drone din Elabuga, în Republica Tatarstan, sunt victime ale unor „abuzuri grave ale drepturilor omului și ale traficului de persoane”.

Datele provin dintr-un raport comun publicat la 14 octombrie de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), cu sediul la Washington, și Institutul George W. Bush din Dallas. Analiza examinează modul în care Rusia, Coreea de Nord, China și Iranul contribuie la extinderea producției de vehicule aeriene fără pilot (UAV) la uzina din Elabuga și beneficiile pe care fiecare dintre aceste state le obține.

În timp ce Moscova are la dispoziţie peste 5.500 de drone pe lună pentru războiul său împotriva Ucrainei, China profită de rolul său de principal furnizor de componente cu dublă utilizare, inclusiv baterii, electronice interne, motoare și sisteme de navigație.

Iranul a furnizat Rusiei drone Shahed, ceea ce a ajutat Moscova să producă variante modernizate autohtone, cunoscute sub denumirea de Geran.

Între timp, Coreea de Nord câștigă sume importante de bani reținând până la 90% din salariile muncitorilor, se arată în raport.

„Poziționarea geografică a acestor patru țări face practic imposibilă orice formă de interdicție sau intervenție internațională”, a declarat pentru DW Dan Pinkston, profesor de relații internaționale la campusul din Seul al Universității Troy.

Rusia și Coreea de Nord sfidează rezoluțiile ONU

Raportul comun susține că Rusia și Coreea de Nord încalcă Rezoluția 2397 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în decembrie 2017, care obligă toate statele membre ONU să repatrieze muncitorii nord-coreeni în termen de doi ani.

„Regimul nord-coreean își vinde forța de muncă cetățenească prin acorduri între state, controlează libertatea de mișcare a lucrătorilor și colectează cea mai mare parte a salariilor acestora”, se arată în document. Potrivit autorilor, aceasta reprezintă definiția muncii forțate.

Song Young-Chae, cercetător și activist pentru drepturile omului din Seul, afiliat Coaliției Mondiale pentru Oprirea Genocidului în Coreea de Nord, afirmă că Phenianul „practică efectiv sclavia propriilor cetățeni pentru propriul profit”.

„Este o situație teribilă și știm că nu se întâmplă doar la Elabuga”, a declarat acesta pentru DW. „Există muncitori în construcții în teritoriile ucrainene ocupate, nord-coreeni în tabere de exploatare forestieră și, desigur, zeci de mii de soldați trimiși să lupte și să moară pe frontul din Ucraina.”

„Viața în Coreea de Nord nu este ușoară, dar acești oameni sunt trimiși în Rusia ca sclavi, fără libertate și având voie să păstreze doar o mică parte din banii pe care îi câștigă”, a adăugat el.

Provocarea majoră, recunoaște activistul, este găsirea unei modalități de a opri acest „comerț cu ființe umane”.

Cât de mult se poate face în mod realist?

„Aceste țări au frontieră comună, ceea ce facilitează transportul muncitorilor, iar nicio altă agenție nu poate interveni”, spune Song. „Rusia și China sunt membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, dar ignoră propriile rezoluții. Se poate face foarte puțin.”

Organizația pentru drepturile omului din care face parte încearcă să atragă atenția asupra situației muncitorilor nord-coreeni și să creeze o „coaliție de state și organizații cu viziuni similare” pentru protejarea acestora, deși activistul mărturisește că este „pesimist”.

Pinkston împărtășește aceste îngrijorări și avertizează asupra apariției unui bloc puternic de state care pare să submineze ordinea internațională de după cel de-al Doilea Război Mondial, bazată pe statul de drept și respectarea drepturilor omului, adoptând o atitudine tot mai conflictuală față de alte națiuni.

El susține că armele produse la Elabuga contribuie la atingerea acestor obiective.

„Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind muncitorii nord-coreeni, proliferarea armelor și vânzarea tehnologiilor cu dublă utilizare sunt ignorate. Putem spune că regimul de sancțiuni al ONU este practic mort”, a afirmat Pinkston.

Coreea de Nord își dezvoltă propriile capacități în domeniul dronelor

Potrivit lui Pinkston, atât Rusia, cât și Ucraina au dobândit experiențe valoroase privind războiul modern în cursul conflictului actual, iar dezvoltarea tehnologiei dronelor reprezintă probabil una dintre cele mai importante inovații.

„La fel ca toți ceilalți, Coreea de Nord urmărește atent evoluțiile, învață prin practică și își dezvoltă propriile capacități în domeniul dronelor”, a spus el.

Expertul avertizează că această evoluție are „implicații serioase” pentru armata sud-coreeană, care încearcă la rândul ei să-și adapteze sistemele defensive la noua generație de drone dezvoltate în Nord.

Pentru a limita trimiterea muncitorilor nord-coreeni în Rusia și proliferarea armelor, raportul recomandă Departamentului de Stat al SUA să colaboreze cu alte țări pentru a destructura rețelele de trafic de persoane și pentru a sancționa persoanele responsabile.

De asemenea, documentul solicită ONU să desfășoare o investigație multilaterală asupra complexului industrial de la Elabuga și să documenteze abuzurile care au avut loc acolo. Raportul cere totodată tragerea la răspundere a celor implicați în aceste abuzuri și protejarea victimelor.

În plus, autorii solicită exercitarea de presiuni asupra companiilor străine care operează în zona economică specială Elabuga. Potrivit raportului, la fața locului sunt prezente „mai multe” companii europene și cel puțin o firmă americană, iar acestea ar trebui încurajate să își înceteze activitatea în regiune.

Julian Ryall - DW