Articole scrise de Cristian Unteanu

Argumentul polonez acuză în primul rând birocrația de la Bruxelles, dar, de fapt, lovitura este mai profundă și vizează întreg sistemul de putere și cel decizional din Uniune Europeană.

...declara, poate profetic, Albin Kurti, prim-ministrul din Kosovo, avertizând asupra faptului că Moscova, în acest moment, caută „noi câmpuri de luptă”.

Ambele scenarii sunt posibile pentru că nu știu ce sfidare, insultă sau jignire să fie prea mare pentru a dezmorți puțintel reacțiile tradițional înghețate de indiferență și neștiință ale politicienilor români.

Întregul spațiu de relații internațional a fost profund zguduit de ce se petrece acum în Ucraina și, în consecință, marile diplomații funcționale se pregătesc să cucerească noi spații de influență sau să și le consolideze pe cele mai vechi.

Cel puțin 15 de oameni au murit și alți 20 au fost răniți după ce armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra orașului Herson din Ucraina, țintind Târgul de Crăciun, la o oră de mare afluență, chiar înainte de Sărbători.

Un bărbat în vârstă de 69 de ani, foarte bine cunoscut pentru acte de xenofobie, a atacat la Paris un centru cultural al comunității kurde, omorând trei persoane și rănind foarte serios alte trei.

S-ar putea că întrebarea să fie complet deplasată și absolut retorică știind care este tradiția demersurilor de până acum.

Nu mai este un avertisment, așa cum au fost foarte multe în ultimele săptămâni. Este o constatare despre apropierea unui moment în care cazanul sub presiune al istoriei Balcanilor să mai sară din nou în aer din cauza presiunii vechilor cauze istorice.

După valul de indignare complet justificată după refuzul brutal de primire a țării noastre în Schengen,a urmat, zilele trecute, sosirea în România a doi înalți responsabili de la Bruxelles, purtători de mesaje atât de frumoase încât parcă apăruse soarele speranței.

Era inevitabil să se ajungă la o mare criză socială care să deschidă ultimul capitol, poate cel mai serios și prelungit, a ceea ce înseamnă consecințele BREXIT pentru economia, finanțele și întreaga societate britanică.

Una dintre deciziile cele mai importante ale UE a fost renunțarea progresivă la exploatare și folosirea cărbune în favoarea altor surse de energie, în special „energia verde” în care este introdusă acum și energia nucleară.

Interesantă întrebare, mai ales acum când următoarea ușă care se poate deschide în lumea conflictuală în care trăim poate să se deschidă către realitatea brutală a unei noi conflagrații mondiale, poate chiar ultima în istorie.

În afara entuziast-sentimentalilor noștri europarlamentari, nimeni nu avea cum să-și facă cea mai mică iluzie în legătură cu un eventual succes al unui demers al Bucureștiului, nesusținut de nimeni, în a schimba cumva sensul jocurilor și înțelegerilor care au dus la actuala situație nedemnă.

Din nefericire pentru România, ieșirea noastră externă este marcată în continuare de o disfuncție majoră, tradițională, devenită între timp un vector permanent de vulnerabilitate, exploatat ca atare de toți neprietenii țării noastre.

Ce-au austriecii cu noi de vor să ne țină în continuare, departe de spațiul Schengen al normalității europene? Ați văzut lista cu 5 puncte transmisă de Cancelarul Austriei, condiții care reiau cele enunțate anterior într-un comunicat.

Realmente istorică, din foarte multe de vedere, vizita Președintelui Chinei în Arabia Saudită, transmițând un mesaj că echilibrul tradițional din zona Orientului Apropiat se transformă masiv, posibil irevocabil, odată cu apariția unor noi actori.

Situația este extrem de serioasă, chiar dramatică, dacă șeful diplomației europene iese să spună aceste lucruri într-un moment bine ales și cu o semnificație specială, adică prezentarea Raportului anual al EDA, Agenția Europeană pentru Apărare.

Despre asta se tot vorbește de câteva luni și, de acum, discuția a trecut de la nivelul supozițiilor bine informate la cel de avertismente urgente și extrem de grave.

Putin, folosind tehnica diplomației preventive extrem de ofensive și precise, aruncă pe piață o nouă amenințare extrem de gravă și care, brusc, a pus din nou pe jar marile cancelarii.

Votul în cazul României și Bulgariei în „dosarul Schengen” are conotații multiple. Dar una dintre acestea se constituie ca o confirmare a unei vulnerabilități strategice la nivelul construcției europene.

Este scenariul despre care vorbește Secretarul General al NATO, estimând că este posibil ca asta să fie soluția la care să apeleze strategii ruși pentru a pregăti o ofensivă majoră în primăvară.

Liderul partidului ultra-conservator Lege și Justiție aflat la guvernare, a acuzat opoziția liberală de stânga că, în cazul în care va câștiga alegerile, cu siguranță va declanșa un val de represiuni fără precedent.

Cel puțin, pentru asta pledează vice-președinta Comisiei Europene, doamna Dubra Suica într-un interviu pentru EURACTIV.

...a spus Alexander Vucic, președintele Serbiei, avertizând și că „sârbii din nordul Kosovo sunt foarte aproape de a decide că nu mai lasă pe nimeni să meargă în nord”.

Era inevitabil să se întâmple și asta: de acum, efectele destructive ale războiului otrăvesc și spațiul ortodoxiei din Ucraina, fracturat deja, după invadarea Crimeii, de separarea între biserici.

fără imagine Nu este vorba numai despre economie. Previziunile includ acum nu numai factori strict economici și legați de evoluția piețelor financiare, evaluând capacitatea de rezistență a sistemelor naționale.

Dintre cele patru elemente statale constitutive ale edificiului Marii Britanii, doar Scoția și Irlanda de Nord păstrează o majoritate de populație care se declară creștină

Vă mai amintiți oare de mecanismul folosit de împărații Romei pentru a stăpâni masele organizând festivități populare care să distragă atenția de la tragediile vieții cotidiene?

Dincolo de declarații politice din ce în ce mai inflamat, care este oare nivelul real al contribuțiilor țărilor din spațiul european și euro-atlantic în favoarea Ucrainei?

Așa sună declarația unui parlamentar rus care vorbea despre războiul din Ucraina, amenințând că Președintele Putin va împinge această țară „înapoi în secolul al XVIII-lea”.

În principiu, răspunsul logic ar trebui să fie absolut limpede, urmarea firească fiind o totală prăbușire economică a Rusiei, lipsită de piața europeană care fusese timp de mult timp o sursă constantă de venituri enorme.

Azi, la reuniunea miniștrilor de interne din cele 27 de State Membre va fi evident dominată de tensiunile dintre Franța și Italia pe subiectul deosebit de sensibil al emigranților ilegali.

Ar putea să existe consecințe enorme sau, dimpotrivă, este posibil să nu urmeze nimic și Rezoluția votată ieri să rămână, ca atât de multe altele, doar un document de arhivă.