Decizia de a permite revenire revenirea sportivilor din Rusia și Belarus în competițiile sportive internaționale este un semn de normalitate?
0O dilemă de natură strict politică sau una mora general valabilă? Pe fond, asta este chestiunea care stârnește și va duce și mai departe tensiunile și așa acute la nivel internațional, dezbaterea profund contradictorie vizând posibilitatea ca sportivilor din Rusia și Belarus să le fie sau nu permisă la competițiile internaționale în contextul invadării Ucrainei de către Rusia și a acuzațiilor din ce în ce mai grave care au mers până la lansarea mandatului de arestare la adresa lui Putin care, în viziunea procurorilor Curții penale Internaționale, trebuie judecat pentru crime de război.
Avem un prim răspuns formal, extrem de important prin valoarea sa simbolică: după ce li se interzisese participarea la competiția din 2022, sportivii și sportivele din Rusia și Belarus vor putea participa la Turneul de la Wimbledon din acest an: „Intenția noastră din acest moment este de a accepta participarea jucătorilor din Rusia și Belarus cu condiția să concureze ca atleți „neutri” și să îndeplinească baremele impuse”, se spune în comunicatul celor de la All England Lawn Tennis Club (AELTC) care spun și că „acestor sportivi le va fi interzis să exprime în vreun fel oarecare sprijinul față de invazia rusă din Ucraina” . Dar mai spune Ian Hewitt, președintele AELTC, că decizia înseamnă o aliniere față de hotărârile în același sens luate de organizatorii celorlalte turnee de Grand Chlem dar să că „vom continua să condamnăm invadarea ilegală făcută de Rusia și să exprimăm susținerea noastră fără rezerve față de poporul ucrainean... a fost o decizie incredibil de grea și care nu a fost ușor de luat...Dacă circumstanțele se vor modifica sensibil între momentul de acum și începutul campionatelor, vom examina situația și vom decide în consecință”.
Oficialii din WTA și ATP responsabili de organizarea tuturor turneelor de tenis au reacționat imediat: „Suntem bucuroși ca toți jucătorii să poată participa la Wimbledon și la celelalte turnee din programul Federației britanice de tenis din această vară”.
O decizie criticată în termenii cei mai duri și calificată drept „imorală” de ministrul de externe ucrainean care face apel la guvernul britanic să refuze eliberarea de vize pentru sportivii din Rusia și Belarus, chiar dacă ei ar urma să participe cu statut „neutru”.
S-ar putea oare interpreta decizia organizatorilor de la Wimbledon ca un răspuns la o altă dilemă similară, de data asta chiar de natură globală, privind un accept similar venit din partea Comitetului Internațional Olimpic? Posibil, din moment ce acest for a anunțat că recomandă reintegrarea sportivilor din Rusia și Belarus, cu titlu individual, în toate competițiile internaționale din care fuseseră excluși după invadarea Ucrainei de către Rusia dar, important de subliniat acest lucru, nu s-a luat încă o decizie formală în acest sens privind autorizarea de participare la JO de la Paris de anul viitor.
Thomas Bach (foto), președintele CIO, a afirmat că observă cu regret „faptul că unele guverne nu vor să respecte majoritatea celor din CIO și nici autonomia sportului... Este deplorabil faptul că aceste guverne nu rezolvă problema folosirii standardelor duble. Nu am văzut nici un fel de angajament din partea lor asupra atitudinii sau a participării atleților din țări care au cunoscut războaie în ultimii 70 de ani în întreaga lume”. Neparticiparea atleților din Rusia și Belarus la Jocurilor Olimpice, a adăugat el, „ar însemna sfârșitul sportului mondial așa cum îl cunoaștem acum”.
Dezbaterea este deschisă și cred că mai avem de așteptat până la luarea unei decizii finale determinată, așa cum s-a întâmplat mereu, de considerente mai puțin politice cât financiare. Dar asta nu înseamnă că nu mai există țări care vor dori să răspundă apelului insistent de boicot venit de la oficialii ucraineni și vor încerca excluderea sportivilor din Rusia și Belarus. Poate și ministrul nostru de resort va avea ceva de spus, asta în cazul în care se consideră oportun la nivel de partid să aibă o părere sau dacă primește un ordin de la doctorul în științe, general și prim ministru Nicolae Ciucă. Dacă nu, nu.
Între timp, veți vedea în următoarele luni, disputa internațională se va învenina foarte tare deoarece, nu-i așa, sponsorii au angajat cheltuieli mari și ar fi păcat să nu aibă asigurări că vor primi numărul de medalii scontate. Dar nimeni nu vrea să mai vorbească – deoarece se dovedește inutil – despre faptul că, începând cu 1993, Adunarea Generală a ONU a adoptat Armistițiul Olimpic prin care se cere ca „ostilitățile să înceteze pe toată perioada Jocurilor Olimpice, mobilizând tinerii lumii pentru cauza păcii”. În 2000, comitetul de organizare al JO a stabilit și constituirea unui centru internațional în acest scop, cu sediul la Atena, „pentru promovarea idealurilor olimpice în scopul păcii, prieteniei și bunei înțelegeri în lume”.
Gargară inutilă în contextul de acum. Mai poate fi readusă oare lumea pe calea deschisă odinioară de cei care sperau în aceste idealuri?
Se încarcă comentariile...
