Mișcare senzațională în lumea bancară: PR pe timp de criză sau „toți sunteți nebuni, nu există niciun fel de criză”?

Insolvența celor 3 băncilor americane generează în continuare unde succesive de șoc în întreaga lume.  

Până la această oră, pierderile totale se cifrează, doar la nivelul sistemului bancar american, la suma de 170 de miliarde dolari, provocând deja un efect de contagiune care se răspândește cu viteză pe toate continentele, afectând deja principalele burse, inclusiv cu scăderi semnificative și pe cele europene. Semn că, logic, clienții încep să-și piardă încrederea în sistemul bancar american și în ciuda apelului și asigurărilor solemne transmise de principalele instituții federale din SUA și a discursului de criză ținut de președintele Biden.

Dar, cel puțin în principiu, nu ar fi trebuit să se întâmple așa din moment ce, în disperare de cauză, Biden a comunicat că deponenții își vor putea recupera în integral banii. Toți, și nu numai în limita celor 250.000$ oricum acoperiți de prevederile legii. Și se caută o ieșire din criză cât mai urgentă. S-a ajuns astfel la veche soluție de înființare a așa numitelor „bridge banks”, instituții financiare autorizate de către banca centrală pentru a prelua activitatea băncii aflate în insolvență până în momentul când va fi găsit un cumpărător. Noua structură bancară va deține activele și pasivele băncii falimentare pentru o perioadă de cel mult trei ani, în speranța că aceasta va reveni la linia de plutire. În concordanță cu Competitive Wqality Banking Act din 1987, o asemenea ancă poate fi autorizată și poate funcționa cu acordul și sub supervizarea directă a unuia dintre organismele federale, în acest caz Federal Deposit Insurance Corporation.  Pentru mai multe detalii, puteți consulta explicațiile furnizate de INVESTOPEDIA .

Un mail senzațional care bagă în ceață densă pe toată lumea: și dacă asta e soluția?

În mijlocul scandalului uriaș aflat în curs de desfășurare, clienții băncii au primit acest mail prin care se anunță nu numai formarea băncii intermediare menite să gestioneze depozitele existente și să evite continuarea exploziei de panică inițială care deja a dus la retrageri foarte importante, ci și, pară împotriva logicii, că SVB Bank nu numai că este deschisă ci și activează în condiții normale, „business as usual”. Principiul e simplu: a murit vechea denumire, nu banca, căci, pe bani publici, adică folosind noua garanție extindă federală,se naște Silicon Valley Bank N.A., accesibilă pe vechiul site al băncii care a redevenit acum activ.

Mișcare spectaculoasă și foarte credibilă deoarece operațiunea se bazează pe principiul că vor fi folosiți bani publici în condițiile în care amploarea crizei a obligat instituțiile federale să fie obligate să intervină nu numai din cauza unor considerente strict tehnice legate de sustenabilitatea întregului sistem financiar, ci și ca parte a unui foarte simplu dar eficient raționament politic care spune că SUA trebuie să-și păstreze cu orice preț poziția globală. Că asta fac americanii, era previzibil chiar dacă angajamentele luate în perioada crizei anterioare spuneau că nu vor mai folosiți banii publici pentru susținerea unei bănci falimentare. Acum sunt trei în această situație și, cum spun unele surse, este posibil să se mai adauge ceva nume în zilele viitoare. Caz în care, evident, precedentul SVB este funcțional și nu va mai putea fi evitată repetarea procedeului, adică banii contribuabililor vor fi folosiți pentru acoperirea greșelilor grave de management ...

Întrebarea deschisă este legată de ce vor decide Băncile centrale din UE și din întreaga lume pentru a-și apăra clienții în cazul în care, așa cum se întâmplă în aceste zile, acțiunile diverselor mari bănci europene încep să primească lovituri serioase. Va fi aprobat oare sistemul intervențiilor de urgență, eventual o acțiune de salvare din partea Băncii Central Europene? Va funcționa oare numai serviciul de asigurări bancare existent doar pentru băncile din zona euro, creat după criza din 2008 și la care unele bănci cotizează încă de acum tocmai pentru a se asigura că, la nevoie, nu va fi necesar să aștepte deciziile BCE?

În cazul nostru, poate ar fi util – tocmai fiindcă există acest context de criză, să vedem că reacționează și autoritățile statului, inclusiv cele ale Băncii Naționale, pentru a spune foarte clar două lucruri: că Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a fost și este verificat că deține în totalitate sumele aferente pentru ca, în caz de probleme, să pată acoperi integral operația legală de a înapoia deponenților sumele depuse până la nivelul de 100.000 Euro. În al doilea rând dacă guvernul are o strategie proprie (sau, eventual, inspirată de americani) de intervenție pe piață în caz de criză sau, urmând directivele europene, ce vrea sau poate să facă în asemenea situație, chiar dacă suntem foarte departe de a îndeplini condițiile de a intra în zona Euro, iar politica noastră externă a produs deja eșecul românesc de aderare la zona Schengen.

Sau, tot pe motive de PR, dar de data asta în raționament de oportunitate de rotativă, nu se zice nimic că nu mai e treaba nimănui.