Macron se angajează să fie coordonatorul și purtătorul vocii europene în dialogul cu China

0
0
Publicat:

Foarte interesant și educativ demers în condițiile în care vizita președintelui francez în China va avea loc peste foarte scurt timp (5-8 aprilie), dublată parțial (pesemne doar la întâlnirile oficiale decisive), poate pentru mai multă credibilitate, de prezența doamnei Ursula von den Leyen, președinta Comisiei Europene „în numele unității europene”. Macron pleacă din Franța exact în plin conflict social cu accente din ce în ce mai violente, în orice caz suficient de grave și neliniștitoare pentru a face ca serviciile de securitate să fie nevoite să recomande amânarea vizitei de stat a Regelui Charles al III-lea care, împreună cu soția, erau așteptați la Paris pentru a da un semnal de normalitate în ceea a ce a fost odinioară „motorul franco-britanic” din UE.

Proteste în Franța

Dar, în ciuda a orice, Macron își păstrează neatinse ambițiile de lider global pe care, chiar și în aceste condiții de criză politică profundă de la el din țară, dorește să le continue cu tot panașul necesar, declarând absolut liniștit că „va conlucra” cu Președintele XI „pentru revenirea păcii” în Ucraina. Dar nu numai atât. Nici pe departe, deoarece, cel puțin la nivelul declarațiilor de intenții, Macron își propune o dimensiune globală a vizitei și, astfel, o echilibrare a balanței profund influențată de relația China-Rusia.

Cele trei dimensiuni ale vizitei: probleme strategice și crize internaționale, cooperarea în fața marilor provocări mondiale și relațiile economice

Președinții francez și chinez vor avea discuții aprofundate în privința războiului din Ucraina pentru a activa în sensul reîntoarcerii păcii în contextul respectării dreptului internațional, în special în ce privește suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei...Redeschiderea Chinei după pandemie oferă oportunitatea relansării dinamica relațiilor franco-chineze pe toate dimensiunile în momentul în care tensiunile și crizele internaționale necesită, mai mult ca niciodată, să se dea un nou orizont acestui parteneriat strategic.

Trebuie să facem maximum posibil pentru a angaja China de partea noastră în scopul de a face presiune pe Rusia, evident de a nu folosi armele chimice și nucleare...de a opri conflictul, de a reveni la masa negocierilor și de a permite respectarea dreptului internațional, adică integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”.

Ok, frumos spus, program ambițios. Dar, dat fiind că Macron anunță că își dorește să-i fie recunoscut statutul de reprezentat al intereselor europene în totalitatea lor (adică, scuzați de întrebarea proastă, chiar și ale României la pachet?) și în acest scop o invită la unele discuții și pe doamna președintă de la Comisiei, asta presupune că, măcar teoretic, ar exista o poziție unitară europeană asupra relației globale cu China. Context în care este sau nu China „rival strategic” pentru Uniunea Europeană așa cum este și pentru aliatul american? Aveți aici comunicatul de presă comun SUA-CE, după vizita doamnei von der Leyen în SUA și, dacă citiți textul vedeți cum se definește o poziție foarte clar antagonistă la adresa Chinei, cele două părți semnatare „dorind să împiedice ca experiența, capitalul și avansul tehnologic ale companiilor noastre să amelioreze avansurile capacităților militare și de spionaj ale rivalilor noștri strategici”.

image 2023 03 25 101111526 png

Poziție care contrazice fundamental scopul declarat acum de Macron care spune că „discuțiile vor privi și finanțarea creșterii economice, a tranziției economiilor vulnerabile și datoriile acestor țări...(China), în calitatea sa de creditor principal al țărilor cele mai vulnerabile, are un rol central de jucat în identificarea și punerea în practică a unor soluții viabile”. Context în care președintele francez „va apăra interesele companiilor industriale franceze și de a face în așa fel încât o relație economică echilibrată cu China să fie profitabilă companiilor și consumatorilor francezi”.

Să fie asta doar un semnal național care rupe „frontul comun european” sau este ceva mai profund, adică o încercare de a identifica soluții posibile de a relua, într-un fel poate mai puțin convențional, un proces considerat odinioară de importanță strategice pentru UE, adică ratificarea Acordului global pentru investiții cu China, semnat în decembrie 2020 după șapte ani de negocieri dar a cărui ratificare a fost suspendată de către Comisia Europeană la data de 4 mai 2021 ca urmare a tensiunilor diplomatice între Beijing și Bruxelles pe tema drepturilor omului di relațiilor comerciale.

Joi, doamna von den Leyen urmează să țină un discurs despre relația UE-China și poate vom găsi acolo noi indicații privind posibilitatea de a se redeschide relații deja înghețate și dublate de discursuri profund ostile și, în acest moment, de rivalitatea cu adevărat sistemică dintre țările despărțite de extrem de primejdioasa falie est-vest.

Dar asta s-ar putea să fie doar suprafața raționamentelor strategice căci, pe fond, în opinia mea, Uniunea Europeană – probă tentativa de acum a lui Macron – simte că marile piețe odinioară super-ofertante pentru industriile europene tind să se unească în jurul ofertei ieftine de energie și finanțare oferite acum de cooperare „fără limite” dintre Rusia și China și, în anumite condiții conflictuale, le poate chiar exclude. Caz în care, la limită, abordările conflictuale motivate ideologic ar putea fi altfel abordate, posibil mai duios și uitând de vorbele aruncate la supărare.

Poate că se poate, spun asta deoarece realitatea ne-a demonstrat că absolut nimic nu mai poate fi considerat imposibil dacă se demonstrează că e vorba despre banii destinați supraviețuirii naționale. Individual sau în grup, asta e o altă poveste, pentru jucătorii care contează.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite