Întâlnirea Xi-Putin: Se sună deja adunarea pentru începerea „confruntării hibride geopolitice“?

Exact asta mi se pare a fi definiția momentului, iar mesajele de tip trompetă în curtea regimentului răsună cu putere și posibil convingător cu cât se leagă de alinierea de forțe înaintea reuniunii președinților Xi-Putin de la Moscova, un eveniment așteptat cu enorm interes pe măsură ce începe să se instaleze public convingerea că acolo se discută marile jocuri ce determină evoluția planetară.

În acest sens, după părerea mea, este extrem de interesant mesajul care a fost transmis acum câteva zile de vice premierul din Belarus, Igor Petrișenko, cu ocazia unei reuniuni la Moscova pe 17 martie intitulat „Dialogul integrării: CIS, EAEU, SCO, BRICS” , el cerând o integrare cât mai rapidă și în profunzime a celor patru mari organizații cu acoperire regională, continentală și globală care să le permită să răspundă într-o manieră comună la ceea ce a numit noua etapă de confruntare geo-politică globală.

Iată structura celor patru organizații și, pe această bază, este ușor de estimat valoarea ofensivă a mesajului, atât în scenariul inițial, cel al unei confruntări economice cu Occidentul cât și ca anunț preventiv pentru o situație în care să înceapă să fie aliniate toate argumentele conflictului total în care să fie opuse forțele celor doi poli de putere în curse de reconstituire, deocamdată în formula Noului Război Rece.

Uniunea Eaconomică Eurasiatică

Comunitatea Statelor Independente

Statele din BRICS

Organizația de cooperare de la Shaghai

„Este important să răspundem împreună noii etape de confruntare hibridă militară și politică globală, protecționismului și de-globalizării, să dezvoltăm împreună măsurile pentru a lupta împreună împotriva inițiativelor neprietenești care apar în organizațiile internaționale” -a spus viceprim ministrul din Belarus. Și, pentru ca lucrurile să fie clare, adăuga că „succesele înregistrate de numeroase țări în ultimele decenii, dorința lor suverană de a-și decide propriul drum, au constituit au factor serios de iritare pentru cei care-și arogaseră rolul de hegemon mondial. În dorința de a-și păstra poziția de lider, Occidentul nu se va opri la nimic, ignorând total legislația internațională....Transformarea ordinii geopolitice actuale este ceva inevitabil...”.

În afara dimensiunii clare de propagandă mobilizatoare, mai este și altceva? A putea fi după ce vom vedea setul de contracte și acorduri de spre care sursele anunță că vor fi semnate cu ocazia întâlnirii Xi-Putin. În acest sens, din nou, dimensiunea economică este prioritară și de aceea atenția comentatorilor s-a concentrat și pe pozițiile exprimate de Mihail Miasnikovici, președintele Comisiei economice eurasiatice care a vorbit despre nevoia stringentă de adoptare cât mai rapidă a sistemului complex de informații și plăți financiare – cel gândit ca variantă de independență pentru a răspunde sancțiunilor care au scos bănci importante din Rusia din sistemul SWIFT. Desigur că asta ar fi o dimensiune importantă care să favorizeze nu numai plățile între statele membre în aceste patru mari organizații, tranzacții financiare care să evite restricțiile actualelor circuite financiare care trece direct prin filtrele americane și, mai ales, ar putea să ridice presiunea pentru de-dolarizarea sistemelor globale și să ducă la apariția unor noi monede de rezervă. Lucru poate interesant dacă vor fi primite noi state importante în BRICS (Argentina, Arabia Saudită, Iran, Mexic, Egipt...) în contextul în care bănci de renume din zona occidentală încep să aibă probleme sistemice și să intre în insolvență sau să fie declarate în faliment. Exact acesta a fost subiectul discuțiilor avute de Miasnikov cu Zang Ming, secretarul general al Oragizaiei de cooperare de la Șanghai (foto)

Tot cu ochii la reuniunea celor doi președinți, să fim atenți și la faptul că s-a anunțat semnarea unui Memoradum of understanding între cele două organizații care va preciza termenii viitoarei colaborări și integrări în profunzime exact în acest domeniu vital al folosirii monedelor naționale cu un rol din ce în ce mai important în tranzacțiile mutuale care să permită relații comerciale extinse dar și finanțarea marilor proiecte de infrastructură.

Există două întrebări majore și al căror răspuns se va preciza foarte curând și care, cu absolută siguranță, va determina viitorul curs al dezvoltării în sec.XXI: care dintre proiecte are acum baza financiară de a susține ieșirea din criză a țărilor mici, afiliate și pe deplin atârnătoare și cine are rezervele naturale pe termen lung (hrană și resurse naturale) pentru a susține un conflict hibrid de mare intensitate în condițiile acestei repolarizări violente a planetei așa cum se desenează deja an aceste zile? Care va fi oare prețul plătit de noi toți în urma acestor convulsii?