Doar doi din 10 români ar accepta să aibă în familie sau printre prieteni persoane de altă etnie, arată un sondaj de opinie realizat la comanda Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ privind percepţia Holocaustului din România şi a relaţiilor interetnice.
Elie Wiesel, celebrul supravieţuitor al Holocaustului şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, spunea în „Noaptea”, cartea sa despre infernul de la Auschwitz, că „uitarea înseamnă pericol şi insultă”.
Marţi, 26 septembrie 2017, şcoala gimnazială din satul ialomiţean Sudiţi a primit oaspeţi de seamă. Evenimentul organizat s-a intitulat „Holocaustul - o tragedie a istoriei“, făcând parte dintr-o amplă campanie educaţională de sensibilizare şi aducere aminte a ororilor din al doilea război mondial, demarată în societatea românească la începutul anilor 2000.
Serviciul de informaţii externe al Israelului (Mossad) va publica săptămâna aceasta, pentru prima dată, documente despre încercările agenţiei de spionaj de a-l captura pe temutul medic nazist Josef Mengele, supranumit „Îngerul Morţii“, cel care a efectuat experimente genetice pe deţinuţi de la Auschwitz şi care a trimis sute de mii de evrei în camerele de gazare.
În anii de început ai celui de-Al Doilea Război Mondial s-a declanşat un val de epurări şi crime antisemite fără precedent. Şi în România a fost documentat un adevărat holocaust al evreilor. Se preconizează că, în teritoriile administrate de români, au fost omorâţi în jur de 380.000 de evrei.
Memorialul Victimelor Holocaustului, aflat în centrul Capitalei, a fost folosit ca decor în mai multe videoclipuri muzicale. Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel“ care administrează memorialul, a declarat pentru „Adevărul“ că artiştii nu au avut acordul instituţiei pentru a filma, iar de vină sunt paznicii monumentului.
Alfred Bruckstein (63 de ani) vorbeşte despre copilăria sa fericită petrecută până la 18 ani în România, urmată de strădania şi succesul de a fi printre minţile sclipitoare la universităţile de prestigiu din lume, precum şi despre cicatricele rămase în familia sa, după ce ambii săi părinţi au fost deportaţi în lagărul de exterminare nazist.
Poveşti şi documente ale victimelor Genocidului romilor, care au fost adunate de studenţi şi cercetători din Germania, România şi Ucraina în vara anului 2016, sunt reunite în expoziţia „Genocidul împotriva Romilor - Amintiţi-vă să rezistaţi”, deschisă miercuri, la Sala Dalles din Bucureşti, când este comemorată ziua de 2 august 1944, dedicată celor 2.897 de romi din România au fost exterminaţi la Auschwitz- Birkenau.
Ion a fost bunicul meu. Om harnic şi la locul lui, bunicul era cel mai bun fierar al Comratului. Maria a fost bunica mea. Înainte de război, neamul ei decide să se mute la Galaţi, ceea ce o determină pe bunica mea să-şi convingă soţul să vândă tot şi să facă acelaşi lucru. Împreună cu cei 7 copii ai lor renunţă la tihna vieţii din Tighina şi se mută în oraşul-port de la Dunăre. O decizie pe care au regretat-o toată viaţa.
Peste 1.150 de artefacte care alcătuiesc expoziţia „Nu cu mult timp în urmă. Nu foarte departe“, organizată de Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau, vor fi prezentate, timp de şapte ani, în 14 oraşe din Europa şi America de Nord.
„Jurnalul Annei Frank” va deveni roman grafic şi film, sub coordonarea regizorului şi scenaristului israelian Ari Folman şi a ilustratorului David Polonsky, care vor lansa proiectul în luna octombrie.
Oficialii lanţului hotelier Phoenicia spun că brăţările mov purtate de turiştii din Israel fac diferenţa între diferite regimuri de masă, şi nu între naţionalităţi, deoarece aceştia au optat pentru un pachet turistic cu mic dejun şi cină, spre deosebire de mic dejun şi prânz ales de alţi turişti.
O brăţară de culoare mov oferită unui turist la un hotel din staţiunea Mamaia a provocat un scandal în toată regula în Israel.
Milionarul american de origine evreiască Jack P. Eisner, supravieţuitor al Holocaustului, a intenţionat să realizeze în România filmul „Evadarea din Sobibor“, bazat pe evenimentele din 14 octombrie 1943, când 300 de prizonieri au reuşit să fugă din lagărul nazist. Regizor urma să fie Sergiu Nicolaescu, care a avut o idee inedită de construcţie a decorului.
Fostul sediu al Chesturii de Poliţie, de pe strada Vasile Alecsandri, din Iaşi, a fost, joi, loc de comemorare a victimelor unuia dintre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România.
Benjamin Ferencz s-a născut pe pământ românesc la Şomcuta Mare, lângă Baia Mare. Nu avea niciun un an când părinţii lui, evrei de origine, au părăsit România şi s-au stabilit în SUA. După terminarea facultăţii de Drept de la Harvard, Benjamin s-a înrolat în armata SUA în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. La finalul conflagraţiei, a fost procuror-şef în cel mai mare proces de crime de război din istorie.
Epopeea Belina: de la Ceauşescu până la Dragnea. Ce a proiectat dictatorul în paradisul administrat acum de Tel Drum
Senatorii au aprobat munca de acasă, dar au
schimbat din temelii proiectul: au scos până şi cratima din „tele-muncă“
De ce cer procurorii o pedeapsă mai mare de 6 ani pentru Elena Udrea şi ce contraargumente are fostul ministru
Cât vor rezista în
libertate deţinuţii eliberaţi cu „Mica graţiere“
Cum a ajuns Malta în ghearele mafiei VIDEO
Surse. Cum a încercat Dragnea să-l torpileze pe Tudose cu taxa de solidaritate
ANALIZĂ Propunere
legislativă: Sportul, obligatoriu la Bac
Parlamentul european şi cultura abuzului. Zeci de femei au povestit că au fost hărţuite sexual de eurodeputaţi
Proiecţie specială a lungmetrajului „Octav“, pe 3 noiembrie, la cinema. În sală va fi prezent şi Marcel Iureş
„Ţară moartă“ de Radu Jude, cel mai bun documentar la Premiile Astra Film