Război în Ucraina

Peste un an și jumătate de planificare, zeci de agenți sub acoperire și o logistică demnă de un manual de operațiuni speciale.

Presiunea tot mai mare exercitată de dronele ucrainene asupra infrastructurii și pozițiilor militare ruse a determinat Moscova să caute soluții alternative de apărare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lăudat operațiunea „Pânza de Păianjen” în urma căreia peste 40 de bombardiere rusești au fost distruse, spunând că acțiunea a fost pregătită timp de un an și jumătate și că „va rămâne în cărțile de istorie”.

Pe 1 iunie, la orele amiezii, mai multe baze aeriene din Federația Rusă au fost ținta unei operațiuni de amploare derulate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).

Două explozii produse în apropierea infrastructurii feroviare din regiunile Briansk și Kursk, în vestul Rusiei, au fost calificate oficial drept atacuri teroriste, potrivit unui comunicat emis de Comitetul de Anchetă al Federației Ruse.

Într-un moment delicat pentru statul ucrainean, marcat de incertitudini militare și presiuni internaționale, primarul Kievului, Vitali Kliciko, lansează cel mai dur atac public la adresa președintelui Volodimir Zelenski.

Într-un război care a redesenat granițele Europei și a reconfigurat strategia de securitate continentală, puține figuri din aparatul militar ucrainean au atras atenția și au influențat direcția conflictului precum generalul Kirilo Budanov.

Deciziile militare nu sunt întotdeauna dictate de performanță tehnică, ci mai degrabă de ceea ce vrea — sau nu vrea — un stat să sacrifice.

Rusia a lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă un atac masiv asupra Ucrainei, utilizând 114 drone și rachete, cu doar câteva zile înaintea unor discuții de pace anunțate de Moscova pentru luni, la Istanbul – discuții la care Kievul nu a confirmat încă participarea, scrie Kyiv Post.

În timp ce Kremlinul se pregătește pentru o nouă rundă de negocieri „de pace” la Istanbul, la Washington se pregătește o ofensivă de altă natură: una economică.

Când Moscova vorbește despre pace, e de regulă semnul că pregătește următoarea ofensivă.

În fața unui conflict prelungit în Ucraina și a pierderilor grele suferite de ambele părți, întrebarea care domină cercurile strategice occidentale nu mai este dacă Rusia ar putea ataca un stat membru NATO, ci unde și când.

Într-un conflict care a transformat Ucraina într-un laborator de testare pentru tehnologiile militare ale secolului XXI, un nou capitol se scrie acum: drone autonome, capabile să execute lovituri de precizie fără intervenție umană, la sute de kilometri în interiorul teritoriului controlat de Rusia.

Un incident tensionat a avut loc în vestul Ucrainei, unde aproximativ 100 de localnici au blocat un vehicul de recrutare al armatei, înţepându-i roţile, pe fondul nemulțumirilor legate de mobilizarea forțată.

Kremlinul a anunțat vineri, 30 mai, condiția principală pusă de Vladimir Putin pentru a participa la negocieri directe cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele SUA, Donald Trump.

În fața agresiunii ruse și a unei Americi tot mai ezitante în angajamentele sale de securitate, Uniunea Europeană vorbește din ce în ce mai des despre nevoia unei apărări comune.

O declarație oficială a Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, conform căreia „Industria militară sârbă înjunghie Rusia pe la spate”, reprezintă cel mai direct și crud atac al Moscovei asupra Belgradului din istoria modernă.

Trimisul președintelui american Donald Trump în Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că îngrijorarea Rusiei față de extinderea NATO către est este justificată, iar Statele Unite nu doresc ca Ucraina să adere la alianța militară condusă de SUA.

Rusia a lansat în noaptea de 29 spre 30 mai unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele luni, vizând sudul și estul Ucrainei.

Forțele ruse au folosit arme nord-coreene pentru a intensifica atacurile cu rachete asupra infrastructurii civile critice din Ucraina și pentru a „teroriza” orașe întregi, potrivit unui raport al unor state membre ONU care relevă amploarea dependenței Moscovei de regimul de la Phenian.

Într-un discurs tranșant rostit la Londra, David Petraeus, fost director al CIA și general american cu o carieră impresionantă în teatrele de război din Irak și Afganistan, a avertizat că Vladimir Putin nu se va opri în Ucraina.

A fost trimis un mesaj RO-Alert populației din nordul județului Tulcea, în noaptea de joi spre vineri, 29 spre 30 mai, cu privire la posibila cădere a unor obiecte din spațiul aerian, în contextul conflictului armat din Ucraina.

Drone ucrainene au lovit regiunea rusă Kursk în noaptea de joi spre vineri, situată în vestul țării, avariind spitalul principal al orașului Kursk și mai multe blocuri de locuințe. Cel puțin o persoană a fost rănită, potrivit guvernatorului regional.

Ucraina s-a declarat „pregătită” să participe la noua rundă de discuții propuse de Rusia, programată pentru luni la Istanbul, dar solicită în prealabil un document oficial care să detalieze condițiile Moscovei pentru o eventuală pace durabilă.

Germania a făcut un calcul pragmatic și a hotărât să-și intensifice eforturile pentru a ajuta Ucraina, spune experta în securitate Iulia Joja. Chiar dacă nu va primi rachete Taurus, în următoarele săptămâni, spre Ucraina se vor intensifica livrările de armament.

Participarea lui Donald Trump la încercările de mediere a conflictului din Ucraina nu doar că s-a dovedit ineficientă, ci a contribuit, în opinia unora dintre analiștii occidentali, la agravarea situației de pe front.

Ministerul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, dă vina pe „modificările la vârf” suferite de Guvern pentru faptul că România a întârziat plata cotizației la fondul UE care sprijină militar Ucraina, în valoare de 18,6 milioane euro.

Rusia a anunțat că, în noaptea de marți spre miercuri, a interceptat aproape 50 de drone ucrainene, în contextul unui nou val de atacuri aeriene ce a afectat mai multe regiuni, inclusiv zona Moscovei.

O explozie produsă miercuri, 28 mai, în Stavropol, Rusia, l-a ucis pe Zaur Gurțiev, viceprimarul orașului, care a participat la războiul la scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Tensiunile de-a lungul frontierei nord-estice a Ucrainei se intensifică, în contextul în care forțele ruse au ocupat patru sate din regiunea Sumî și continuă acțiunile ofensive cu un efectiv estimat la aproximativ 60.000 de soldați.

Rusia îl acuză pe cancelarul german Friedrich Merz că încearcă să pună obstacole procesului de pace cu Ucraina, după ce şeful guvernului de la Berlin i-a promis preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski extinderea ajutorului militar german cu un nou pachet de cinci miliarde de euro şi fabricarea de

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apărut marți, 28 mai, la Berlin într-un ton vestimentar care a atras atenția.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că Rusia pregătește o posibilă ofensivă în nord-estul Ucrainei, unde a mobilizat peste 50.000 de soldați. Kievul atrage atenția și asupra riscului unor noi atacuri asupra orașului Harkov.