Teritorii în schimbul păcii? Cum încearcă Ucraina să schimbe direcția negocierilor cu Rusia
Ucraina încearcă să mute negocierile de pace dincolo de disputa privind teritoriile ocupate de Rusia și să obțină un acord mai amplu, care să stabilească viitoarele garanții de securitate pentru Kiev și pentru Europa. Reluarea discuțiilor trilaterale cu Statele Unite și Rusia ar putea reprezenta un prim pas, însă perspectivele unui acord rămân incerte, în condițiile în care Moscova continuă să ceară retragerea trupelor ucrainene din Donbas.

„Cel mai grav lucru care s-a întâmplat în ultimele șase luni este că războiul a început să controleze părțile implicate, în loc ca acestea să controleze războiul. Trebuie găsită o modalitate de a readuce situația sub control.”
Această evaluare, formulată de una dintre persoanele implicate în organizarea negocierilor pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, sintetizează provocarea cu care se confruntă diplomația de la Kiev, scrie Ukrainska Pravda.
Luptele au căpătat o asemenea amploare încât atât statele aflate în conflict, cât și aliații lor, care nu participă direct la confruntările de pe front, ajung să reacționeze tot mai mult la evoluțiile militare, în loc să le influențeze.
Odată cu deschiderea unei noi etape diplomatice, Ucraina încearcă să schimbe această dinamică.
Runda precedentă de negocieri, desfășurată în prima jumătate a anului 2026, s-a concentrat în mare parte asupra unei formule cunoscute informal drept „Donnyland”, o zonă demilitarizată în Donbas.
Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, discuțiile s-au blocat în cele din urmă asupra unei probleme simbolice, dar esențiale: cine ar urma să controleze teritoriul și ce drapel ar fi arborat acolo.
„Toată lumea încerca să găsească soluții privind retragerea trupelor, administrația zonei și participarea americanilor la gestionarea ei. Dar, când s-a ajuns la întrebarea privind drapelul care urma să fie arborat deasupra punctului de acces în această zonă, Putin a spus că trebuie să fie cel rusesc. Ai noștri au răspuns că ar fi mai bine să nu fie cel rusesc. Și întregul proces s-a prăbușit din cauza acestei chestiuni”, a relatat oficialul.
Acum, Kievul urmărește mai mult decât simpla reluare a negocierilor trilaterale, blocate anterior de Rusia.
Obiectivul este schimbarea cadrului discuțiilor: în loc să se concentreze exclusiv asupra revendicărilor teritoriale ale Moscovei, negocierile ar trebui să abordeze viitoarea arhitectură de securitate a Ucrainei și a Europei, inclusiv scenariul de după soluționarea conflictului din Donbas.
În viziunea ucraineană, problema teritoriilor ar putea deveni astfel o componentă a unui acord mai amplu, în loc să reprezinte principalul obstacol în calea păcii.
Pentru ca această strategie să poată fi pusă în practică, Kievul trebuie însă să obțină mai întâi un rezultat esențial: revenirea Rusiei la masa negocierilor.
De ce contează fiecare săptămână
Noua rundă de negocieri dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia este planificată să aibă loc la Abu Dhabi.
Primele date avansate de partea rusă indicau perioada de după 10 noiembrie, la aproximativ o săptămână după alegerile intermediare pentru Congresul SUA.
Potrivit publicației ucrainene Ukrainska Pravda, Kievul și Washingtonul încearcă să convingă Moscova să accepte organizarea întâlnirii cu cel puțin o săptămână mai devreme.
Partenerii americani nu au înțeles inițial de ce Ucraina insistă atât de mult asupra devansării discuțiilor.
„Ne întreabă: Ce contează o săptămână în plus sau în minus?. Noi le explicăm că, în acest moment, o săptămână poate părea lipsită de importanță. Dar, în decembrie, fiecare săptămână va conta. Când nu ai electricitate, apă sau încălzire, fiecare zi devine importantă”, a declarat o sursă din echipa președintelui Volodimir Zelenski.
Cu toate acestea, simpla revenire a Rusiei la procesul diplomatic este considerată la Kiev un rezultat minim, dar necesar, al ultimelor contacte dintre reprezentanții americani și președintele rus Vladimir Putin.
Potrivit unei surse din echipa diplomatică a lui Zelenski, negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au primit o misiune clară: să obțină reluarea formatului trilateral.
„Am convenit cu Witkoff asupra criteriilor după care vom evalua succesul vizitei sale la Putin. Principalul obiectiv era deblocarea negocierilor dintre cele trei părți. Anterior, semnalele transmise de ruși erau clare: nu vedeau nicio posibilitate de negociere până la sfârșitul iernii”, a explicat sursa.
La Kiev nu există însă așteptări ca prima întâlnire să ducă la un progres decisiv.
Echipa ucraineană consideră că ar putea fi necesare cel puțin câteva runde de discuții pentru a ajunge la acorduri concrete.
„Dacă ar exista voință politică, întregul acord ar putea fi finalizat înainte de Anul Nou. Dar este puțin probabil ca rușii să accepte. Ei cred că ne pot forța să cedăm în această iarnă”, a declarat o sursă apropiată administrației prezidențiale ucrainene.
Într-un scenariu optimist, măsurile de dezescaladare ar putea fi discutate după a doua sau a treia întâlnire.
Un membru al echipei lui Zelenski, care a participat și la rundele precedente de negocieri, a descris un posibil calendar: prima întâlnire ar permite delegațiilor să se familiarizeze unele cu altele, a doua ar putea deschide discuțiile de fond, iar a treia ar putea produce primele rezultate concrete.
Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus, a descris și el posibila primă întâlnire drept una preliminară, destinată testării pozițiilor celor două părți.
Kievul încearcă însă să evite repetarea unui proces diplomatic în care întâlnirile se succed fără rezultate vizibile.
„Încercăm să-i convingem pe Witkoff și Kushner că trebuie să obținem două lucruri. În primul rând, întâlnirile trebuie să aibă loc cu o anumită regularitate, astfel încât să existe semne clare de progres. În al doilea rând, fiecare rundă ar trebui să se încheie cu o mică victorie: un schimb de prizonieri sau un rezultat similar. Altfel, oamenii nu vor crede că procesul este serios”, a declarat o persoană familiarizată cu întâlnirile cu emisarii președintelui american Donald Trump.
Ucraina încearcă să depășească formula „teritorii în schimbul păcii”
Obținerea încrederii societății ucrainene va fi esențială pentru succesul negocierilor.
Echipa lui Zelenski trebuie să găsească o alternativă la cererea centrală a Moscovei: retragerea trupelor ucrainene din teritoriile pe care Rusia dorește să le controleze.
„Oricum ai formula lucrurile și oricum ai numi zona, rușii vor retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Fie că este vorba despre «Donnyland», fie despre o zonă demilitarizată, obiectivul lor este același: noi să nu fim acolo, iar ei să fie”, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt.
O altă sursă apropiată echipei de negociere a explicat că Moscova continuă să privească procesul prin prisma unei formule pe care Kievul o consideră inacceptabilă.
„În mintea lor rămâne aceeași formulă: teritorii în schimbul păcii. Mai întâi cedați teritoriile, iar apoi va veni pacea.”
Negociatorii ucraineni încearcă, prin urmare, să extindă agenda discuțiilor.
O parte a echipei, inclusiv șeful administrației prezidențiale, Kirilo Budanov, caută o posibilă soluție teritorială care să poată fi acceptată de ambele părți.
David Arahamia, liderul grupului parlamentar al partidului prezidențial Slujitorul Poporului și membru al echipei de negociere, propune însă o abordare diferită: concentrarea asupra situației de după conflictul din Donbas.
Ideea este ca discuțiile să nu înceapă cu întrebarea privind controlul asupra fiecărui sat sau fiecărei localități, ci cu o chestiune mai amplă: cum va arăta pacea după încheierea războiului?
„Toată lumea se agață de această problemă teritorială, dar discuțiile nu vor avea sens până când ucrainenii nu vor înțelege ce urmează. Cum va arăta pacea? Dacă vom negocia în termenii unei cedări teritoriale în schimbul unui document cu garanții oferite de Trump, nimeni nu va putea impune un asemenea acord în Ucraina”, a explicat o sursă apropiată echipei de negociere.
Potrivit aceleiași surse, Kievul trebuie să prezinte o imagine clară a viitoarei ordini de securitate: cum va fi apărată Ucraina și ce formă va lua cooperarea sa cu NATO sau cu alte structuri internaționale.
Încrederea redusă în liderii implicați complică însă procesul.
„Trebuie să le arătăm oamenilor cum va arăta această parte a lumii și cum va fi protejată Ucraina. În interiorul țării, nivelul de încredere în Trump este cu numai șase puncte procentuale mai mare decât cel în Putin. Nu putem obține acceptarea unui acord bazându-ne doar pe promisiunile lui Trump”, a declarat sursa.
Acesta este unul dintre motivele pentru care Ucraina insistă asupra implicării partenerilor europeni în negocieri, în pofida opoziției Rusiei și a rezervelor manifestate uneori de Washington.
Poziția Kievului este că un acord durabil nu poate fi obținut fără o înțelegere mai largă asupra securității europene.
Dacă Ucraina, Uniunea Europeană, Regatul Unit și, în cele din urmă, Rusia nu ajung la un acord privind viitoarea arhitectură de securitate a continentului, riscul continuării conflictului va rămâne ridicat.
Medvedev îi sugerează lui Trump să apeleze la CIA „să se ocupe” de Zelenski. „Metoda, locul și modul nu au importanță”Potrivit unor surse din echipa diplomatică a lui Zelenski, această abordare ar fi fost prezentată și Moscovei de către Witkoff și Kushner. Putin ar fi acceptat, în principiu, să discute despre o nouă structură de securitate.
Măsura în care liderul rus este dispus să ia în considerare o asemenea schimbare ar urma să devină mai clară în timpul primelor întâlniri de la Abu Dhabi.
Rolul Europei în negocieri
Rămâne însă neclar cât de amplă va fi participarea europenilor.
Potrivit unor surse ucrainene, Rusia nu dorește ca reprezentanții europeni să participe direct la prima întâlnire. Kievul intenționează totuși să îi aducă în proces, astfel încât aceștia să poată primi informații în timp real despre evoluția discuțiilor.
O dificultate este lipsa unui reprezentant european cu un mandat suficient de clar pentru a lua decizii în numele Uniunii Europene.
„Problema europenilor este că nu au un reprezentant desemnat cu puteri clare. În aceste condiții, emisarii lor pot doar să primească informații, fără să aibă mandatul de a decide ceva”, a declarat o sursă din echipa ucraineană.
În ultimele două întâlniri, contururile unei reprezentări europene au început să devină mai clare. Unul dintre numele vehiculate este Björn Seibert, șeful de cabinet și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Un asemenea rol ar avea o justificare practică. Multe dintre problemele pe care Moscova le are de discutat cu Europa nu privesc doar relațiile bilaterale cu anumite state membre, ci și competențele Comisiei Europene.
Executivul european gestionează o parte importantă a politicilor privind sancțiunile, restricțiile bancare și alte măsuri economice impuse Rusiei.
Pentru Kiev, discuțiile despre ordinea de securitate de după război ar putea oferi și Moscovei un stimulent diplomatic.
„Trebuie să discutăm cu toții despre lumea de după război. Această abordare îi permite lui Putin să vorbească despre chestiuni strategice majore, în loc să negocieze fiecare mic fragment de teritoriu”, a declarat o sursă din echipa lui Zelenski.
Dacă discuția se va extinde la securitatea globală, problema Donbasului ar putea pierde din importanță în raport cu un eventual acord mai amplu.
Arahamia ar fi explicat deja partenerilor americani că orice soluție finală trebuie să fie acceptabilă și pentru locuitorii unor orașe precum Harkov și Dnipro, care ar putea deveni vulnerabile în cazul în care conflictul continuă.
„După Donbas, ei ar putea fi următorii. Dacă locuitorii acestor regiuni vor analiza formula noastră de pace și vor spune că o acceptă, atunci vom avea o soluție care poate funcționa cu adevărat”, a explicat sursa ucraineană.
Witkoff, relațiile cu Putin și interesele economice
În paralel cu negocierile privind războiul, emisarii lui Trump poartă discuții cu Rusia și despre posibila reluare a unor relații economice care nu au legătură directă cu încetarea ostilităților.
Un exemplu recent este controversata inițiativă privind deblocarea și achiziționarea de către Statele Unite a motorinei rusești.
Steve Witkoff, emisarul special al lui Trump, joacă un rol important atât în negocierile politice, cât și în contactele economice.
În cercurile politice ucrainene, evaluările privind activitatea sa sunt împărțite. Contactele sale cu oficialii ruși și ideile privind reluarea cooperării economice cu Moscova au stârnit nemulțumire la Kiev.
Cu toate acestea, surse ucrainene implicate în negocieri recunosc că Witkoff are un avantaj important: a reușit să stabilească o relație de comunicare atât cu Putin, cât și cu Trump.
Potrivit uneia dintre aceste surse, liderul rus ar avea o relație mai bună cu Witkoff decât cu celălalt negociator american, Jared Kushner.
„La Kiev, această situație provoacă multă nemulțumire. Dar Witkoff îl numește uneori pe Putin «umanist» și vorbește despre ce le va povesti nepoților săi după aceste întâlniri. Are un anumit tip de carismă, iar Putin pare uneori dispus să iasă din impas sub influența sa. Așa s-a întâmplat și în cazul reluării negocierilor”, a declarat un participant la întâlnirile cu emisarul american.
Witkoff ar fi contribuit, de asemenea, la stabilizarea relațiilor dintre Kiev și administrația Trump, după tensiunile din zilele precedente.
Potrivit unei surse apropiate echipei prezidențiale ucrainene, intervențiile sale ar fi ajutat la restabilirea unor canale de cooperare, inclusiv în ceea ce privește serviciile de comunicații prin satelit Starlink, schimbul de informații și achizițiile de armament prin mecanismul PURL.
Aceste evoluții nu înseamnă însă că diferențele dintre Washington și Kiev au dispărut.
Gazul rusesc și perspectivele reluării comerțului
În domeniul economic, contactele dintre reprezentanții americani și cei ruși par să fi avansat mai rapid decât negocierile privind încetarea războiului.
Una dintre propunerile care au provocat îngrijorare la Kiev, relatată anterior de presa occidentală, vizează posibilitatea revenirii gazului rusesc pe piața europeană.
Susținătorii acestei idei ar prezenta-o drept o modalitate de a genera venituri pentru reconstrucția Ucrainei. Criticii se tem însă că o asemenea măsură ar facilita revenirea exporturilor energetice rusești și ar consolida din nou influența Moscovei în Europa.
Putin cere ca NATO să se retragă la granițele din 1997. Ce înseamnă asta pentru flancul estic?Subiectul nu este nou.
În timpul negocierilor desfășurate la Istanbul, delegația ucraineană ar fi invocat, la rândul său, problema gazului pentru a încuraja Rusia să accepte oprirea războiului.
Potrivit unei surse din anturajul președintelui ucrainean, Kievul ar fi luat în calcul posibilitatea ca veniturile generate de revenirea exporturilor rusești să contribuie la reconstrucția țării.
„Pentru noi, aceasta ar putea fi o modalitate de a obține indirect reparații din veniturile generate de gazul rusesc, deoarece va fi foarte dificil să obținem reparații în forma lor obișnuită. Rusia ar avea un interes să revină pe piața Uniunii Europene, iar Ucraina ar putea obține o parte din beneficii pentru reconstrucția de după război”, a explicat sursa.
Aceasta a subliniat însă că o asemenea revenire ar trebui să aibă loc numai după încheierea conflictului.
„Lucrăm activ cu partea germană pentru a-i explica administrației Trump că, până la sfârșitul războiului, nu trebuie să existe gaz rusesc pe piața europeană”, a adăugat sursa.
Odată cu implicarea lui Witkoff și cu relația sa cu Kiril Dmitriev, consilier economic al lui Putin, abordarea americană ar fi început să se schimbe.
Diferența majoră, potrivit surselor citate de Ukrainska Pravda, este că partea americană ar fi devenit interesată de reluarea unor relații economice înainte de încheierea războiului.
Un prim exemplu ar fi reprezentat de negocierile privind achiziționarea unor active internaționale ale companiei petroliere ruse Lukoil de către firme asociate grupului Trump.
Un altul ar fi acordul controversat privind motorina rusească, care a provocat reacții politice puternice la nivel internațional.
Potrivit acelorași surse, îngrășămintele minerale ar putea deveni următorul sector în care Rusia și Statele Unite încearcă să extindă cooperarea economică.
În acest context, Kievul încearcă să înțeleagă ce presupune, în practică, formula invocată frecvent de partea rusă sub denumirea de „spiritul Anchorage”.
Un acord de pace rămâne departe
Noua etapă a negocierilor nu oferă, deocamdată, motive suficiente pentru a anticipa o încheiere apropiată a războiului.
Rusia nu a renunțat la revendicările sale teritoriale, iar Ucraina nu este dispusă să accepte un acord care nu îi garantează securitatea pe termen lung.
În același timp, Statele Unite caută modalități de a determina Moscova să accepte un compromis, inclusiv prin perspectiva reluării relațiilor economice. Europa încearcă, la rândul său, să își definească o reprezentare eficientă în procesul diplomatic.
În aceste condiții, chiar și reluarea întâlnirilor regulate dintre cele trei părți ar reprezenta doar începutul unui proces îndelungat.
Diplomația ucraineană are în față două obiective majore: să determine Rusia să revină la negocieri de fond și să găsească o modalitate de a depăși disputa teritorială care a blocat rundele precedente.
Președintele Volodimir Zelenski a prezentat deja o propunere inițială: înghețarea conflictului de-a lungul actualei linii a frontului.
Dacă Kievul va reuși să mute discuțiile de la problema Donbasului către stabilirea unui sistem de securitate pentru întreaga Europă, ar putea apărea premisele unui acord mai amplu. susține pravda.ua.




















































