Putin cere ca NATO să se retragă la granițele din 1997. Ce înseamnă asta pentru flancul estic?

Președintele rus Vladimir Putin intenționează să folosească negocierile privind Ucraina pentru a cere NATO să revină la frontierele din 1997, potrivit publicației The Telegraph.

Președintele rus Vladimir Putin Foto: FOTO:AFP

Un interlocutor din mediul diplomatic a declarat pentru The Telegraph că liderul de la Kremlin a pus în mod deliberat în discuție implicarea europenilor în contactele trilaterale dintre SUA, Ucraina și Rusia. Astfel, Moscova ar dori să readucă pe agendă extinderea NATO de după 1997, pe care o consideră „cauza profundă a războiului”.

Publicația amintește de declarațiile consilierului prezidențial rus Iuri Ușakov privind participarea Europei la negocieri. Ușakov a vorbit inclusiv despre o „forță de menținere a păcii” formată din trupe europene, care ar urma să asigure respectarea unui acord. El a mai spus că înțelegerea nu a fost încă semnată pentru că SUA nu au reușit să influențeze suficient Ucraina, motiv pentru care Europa ar trebui implicată în discuții.

Potrivit The Telegraph, Rusia va ridica problema „contextului mai larg al aranjamentelor de securitate din Europa de după război”. Subiectul ar putea fi abordat la următoarea rundă de discuții dintre delegații, programată la Abu Dhabi.

Dacă cererile Rusiei ar fi acceptate, prezența militară a NATO în Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda ar putea fi afectată semnificativ. Aceste state se bazează pe cooperarea și garanțiile de securitate ale Alianței în fața amenințărilor rusești.

Potrivit sursei diplomatice citate de The Telegraph, Kremlinul a început să insiste asupra participării europenilor la contactele trilaterale dintre Statele Unite, Ucraina și Rusia tocmai pentru a extinde discuțiile către viitorul arhitecturii de securitate europene.

Analiștii publicației apreciază că Putin a revenit la masa negocierilor după decizia președintelui american Donald Trump de a ridica o parte din sancțiunile împotriva Rusiei. Este vorba despre permisiunea de a vinde motorină rusească pe piața mondială și despre cea acordată flotei din umbră de a efectua curse. Diplomații care au vorbit cu jurnaliștii sub protecția anonimatului au asigurat că Europa rămâne la fel de „fermă” ca în februarie 2022 și respinge toate cerințele Moscovei.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins și el cerințele lui Putin, notează publicația. Alianța a fost totuși de acord să discute „preocupările” Kremlinului, dar refuză categoric „retragerea trupelor și a armelor nucleare din fostele republici sovietice”.

Ce se știe despre negocierile privind Ucraina

După întâlnirile din 20–21 octombrie de la Oslo și Sankt Petersburg, a apărut un scurt interviu acordat de Putin jurnalistului rus Zarubin. Liderul de la Kremlin a afirmat că Donbasul și celelalte teritorii ucrainene ocupate aparțin Rusiei și că războiul se va încheia când vor fi atinse toate obiectivele Moscovei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că în cadrul negocierilor s-a discutat despre garanții de securitate pentru Ucraina la nivelul articolului 5 din Tratatul NATO, fără să explice în ce ar consta acestea.

Financial Times a relatat despre posibilitatea ca un acord de pace să fi fost aproape de încheiere în 2022, în primele luni ale invaziei ruse.

Potrivit FT, Vladimir Putin ar fi fost de acord atunci să își retragă trupele de pe teritoriul ucrainean.

Un deputat ucrainean spune ce concesii ar fi propus Rusia în 2023 pentru un acord de pace cu Ucraina

Un proiect de acord de pace între Rusia și Ucraina ar fi prevăzut retragerea trupelor ruse din cea mai mare parte a teritoriilor ocupate în patru regiuni ucrainene, în schimbul recunoașterii controlului Moscovei asupra Crimeei și al creării unui coridor terestru către peninsulă. Informațiile au fost prezentate de deputatul ucrainean Oleksii Honcearenko, care susține că negocierile informale au avut loc în 2023.

Un proiect de acord de pace între Moscova și Kiev, despre care publicația Financial Times a relatat anterior, ar fi existat într-adevăr, potrivit deputatului ucrainean Oleksii Honcearenko.

Acesta a prezentat mai multe detalii despre planul care nu a fost pus în aplicare, susținând că, la începutul anului 2023, producătorul ucrainean de film și televiziune Oleksandr Rodnianski ar fi purtat negocieri informale cu reprezentanți ai Statelor Unite și ai Rusiei.

Rodnianski ar fi avut legături cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak.

Potrivit lui Honcearenko, proiectul de acord ar fi inclus șase prevederi principale:

-Retragerea trupelor ruse din cea mai mare parte a teritoriilor ocupate în patru regiuni ucrainene pe care Moscova le-a declarat anexate după declanșarea invaziei la scară largă.

-Stabilirea unei noi linii de demarcație, aproximativ de-a lungul pozițiilor existente la 24 februarie 2022, ziua în care Rusia a lansat invazia pe scară largă.

-Recunoașterea controlului rus asupra Crimeei de către Ucraina.

-Asigurarea unui coridor terestru către Crimeea, care să permită transportul rutier și feroviar.

-Garantarea încetării focului de către statele membre NATO care oferă sprijin de securitate Ucrainei.

-Începerea negocierilor dintre Rusia și Statele Unite privind garanțiile de securitate solicitate de Moscova.

Rolul lui Roman Abramovici în negocieri

Honcearenko a afirmat că oligarhul rus Roman Abramovici ar fi avut un rol central în aceste discuții.

Potrivit deputatului ucrainean, Rusia ar fi fost dispusă să renunțe la controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie.

De asemenea, cele aproximativ 300 de miliarde de dolari reprezentând active rusești înghețate ar fi urmat să fie folosite pentru reconstrucția întregii Ucraine, inclusiv a teritoriilor ocupate.

Honcearenko a susținut că Kievului nu i s-ar fi cerut să recunoască oficial suveranitatea Rusiei asupra Crimeei, ci doar să accepte, în cadrul acordului, controlul exercitat deja de Moscova asupra peninsulei.

În schimb, Ucraina ar fi trebuit să adopte o lege care să interzică recuperarea Crimeei prin mijloace militare, potrivit aceleiași surse.

Niciuna dintre aceste prevederi nu a fost confirmată independent în informațiile prezentate de deputat.

Ce teritorii ar fi fost dispusă Rusia să cedeze

Potrivit lui Honcearenko, Rusia ar fi fost pregătită să accepte revenirea orașului Melitopol sub control ucrainean, dar ar fi dorit să păstreze orașul Tokmak.

Ambele localități se află în regiunea Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, o zonă importantă pentru legătura terestră dintre teritoriile ocupate de Rusia și Crimeea.

Coridorul ar fi urmat să includă o autostradă și o linie feroviară, construite pe cheltuiala Rusiei.

„Coridorul terestru către Crimeea, autostrada și calea ferată, ar fi trebuit construite pe cheltuiala Rusiei. Cea mai dificilă problemă era modul în care urma să fie protejat”, a scris Honcearenko.

El a explicat că această preocupare ar fi stat la baza presupusei disponibilități a Moscovei de a renunța la Melitopol, dar nu și la Tokmak.

„Rușii se temeau că am putea întrerupe coridorul prin bombardamente de artilerie”, a afirmat deputatul ucrainean.

Deocamdată, oficialii ucraineni nu au comentat informațiile relatate de Financial Times și nici detaliile prezentate de Honcearenko.

În prezent, disputa privind viitorul teritoriilor ucrainene ocupate se suprapune peste o altă problemă majoră: cererile Moscovei privind arhitectura de securitate a Europei și rolul NATO.

Pentru statele europene de pe flancul estic, miza negocierilor nu se limitează, așadar, la condițiile unui eventual armistițiu în Ucraina. Ea privește și viitorul prezenței militare occidentale într-o regiune în care amenințările Rusiei au schimbat deja fundamental evaluările de securitate.