Zelenski, avertisment înainte de o posibilă întâlnire SUA-China-Rusia: „Nu vreau o nouă Ialta ...“

Ucraina vrea să se întâlnească cu delegațiile americană și rusă la Abu Dhabi înainte de orice discuții propuse între Washington, Moscova și Beijing, a declarat președintele Volodimir Zelenski. El a avertizat că Rusia ar putea folosi reluarea negocierilor de pace pentru a obține concesii privind prezența militară a NATO în Europa.

Președintele Ucraineni, Volodimir Zelenski Foto: AFP

Vorbind luni în fața jurnaliștilor, Zelenski a spus că agenda unei eventuale reuniuni SUA-China-Rusia rămâne neclară, dar că ar urma să includă Orientul Mijlociu și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit RBC-Ukraine.

„Nu vreau cu adevărat să fie o «Ialta 2, 3, 4», când se redistribuie sferele de influență”, a spus Zelenski, făcând referire la Conferința de la Ialta din 1945, la care liderii Uniunii Sovietice, Statelor Unite și Marii Britanii au discutat despre ordinea postbelică din Europa.

El a argumentat că lumea de azi, fragmentată și avansată tehnologic, este fundamental diferită de cea de după al Doilea Război Mondial, ceea ce face imposibilă o redistribuire similară a puterii.

„După Alaska, ar fi al doilea mare avantaj diplomatic al Rusiei, dacă lucrurile se desfășoară așa cum sugerează acum rușii, cu discursul lor despre o noă «Yalta». Cred că Rusia își dorește asta mai mult decât oricine altcineva”, a afirmat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, China este cea care are cel mai puțin de câștigat de pe urma unei asemenea întâlniri.

„Ne-am dori foarte mult ca întâlnirea noastră de la Abu Dhabi să aibă loc înainte de aceasta”, a spus el.

Rusia ar putea cere concesii din partea NATO

Zelenski a avertizat, de asemenea, NATO să nu accepte cererile Rusiei de a reduce prezența militară a Alianței la configurația din 1997, în timp ce Moscova continuă războiul împotriva Ucrainei.

Declarațiile sale vin după un material publicat pe 25 octombrie de The Telegraph, care, citând surse diplomatice, scria că Moscova ar putea folosi o nouă rundă de negocieri pentru a obține concesii privind extinderea NATO și desfășurările de trupe în apropierea frontierelor sale.

Potrivit publicației, una dintre posibilele cereri ale Rusiei ar putea fi retragerea forțelor NATO din Polonia, Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda, toate state care se învecinează cu Rusia.

Cererea nu a fost confirmată drept poziție oficială de negociere a Moscovei și nu există indicii că retragerea NATO ar fi fost introdusă oficial pe agenda discuțiilor.

Kremlinul a transmis totuși că dorește o discuție mai amplă despre securitatea europeană. Președintele rus Vladimir Putin a afirmat pe 22 octombrie că viitoarele negocieri ar trebui să abordeze garanții de securitate atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, precum și „arhitectura securității europene în ansamblu”.

Consilierul Kremlinului pe politică externă Iuri Ușakov a susținut, la rândul său, că țările europene ar trebui implicate în negocierile pentru încheierea războiului.

Luni, 27 octombrie, Zelenski a declarat că cerințele de securitate ale Moscovei depășesc simpla prevenire a atacurilor ucrainene și echivalează cu o încercare de a obține un acord separat cu NATO sau cu Statele Unite.

„Ei spun: «Dacă vreți garanții de securitate pentru Ucraina, atunci le vrem și noi pentru Rusia». Trebuie să înțelegem ce înseamnă asta pentru ei. Nu e vorba doar de faptul că Ucraina nu ar trebui să lovească Rusia. Pentru ei, este o problemă mult mai amplă și mai concretă”, a spus el.

Președintele ucrainean a adăugat că discuțiile despre garanții de securitate generale pentru Rusia ar trebui amânate până când vor fi clare condițiile încheierii războiului și aranjamentele de securitate ale Ucrainei.

„Mai întâi trebuie să rezolvăm problemele legate de acest război și abia apoi să căutăm răspunsuri la întrebările pe care le ridică Rusia, pornind de la propria percepție și de la propriile așteptări privind securitatea”, a spus Zelenski.

Cererile Moscovei privind 1997 sunt anterioare invaziei

Eforturile Rusiei de a schimba poziționarea militară a NATO în Europa sunt anterioare invaziei la scară largă a Ucrainei.

În decembrie 2021, Moscova a prezentat Statelor Unite și NATO proiecte de acorduri de securitate care urmăreau oprirea extinderii Alianței, inclusiv a unei eventuale aderări a Ucrainei, și limitarea desfășurărilor militare în statele care au aderat la NATO după mai 1997.

NATO a respins încercarea Rusiei de a restricționa politica „ușilor deschise”, afirmând însă că rămâne dispusă să discute despre controlul armamentelor și alte probleme de securitate.

O revenire la configurația militară a NATO din 1997 ar avea implicații semnificative pentru flancul estic al Alianței. Polonia a aderat în 1999, statele baltice în 2004, iar Finlanda a devenit membră în 2023, după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.

Printre statele afectate de o astfel de cerere s-ar număra și România, care a aderat la NATO în 2004 și găzduiește baza de la Mihail Kogălniceanu, scutul antirachetă de la Deveselu și un grup de luptă multinațional al Alianței. Prezența scutului de la Deveselu deranjează de mult Moscova.

Zelenski a spus că noile cereri ale Rusiei ar putea remodela arhitectura de securitate a întregii Europe. El a sugerat că Putin ridicase probleme similare în discuțiile cu președintele american de atunci, Joe Biden, înainte de lansarea invaziei la scară largă, în februarie 2022.

În opinia sa, statele membre NATO trebuie să decidă singure poziționarea militară a Alianței, fără a negocia aceste aranjamente cu Rusia, care nu este membră.

„Orice retragere, orice reducere a securității este o slăbiciune pentru Alianță”, a spus el.

Negocierile trilaterale ar putea fi reluate în noiembrie

Manevrele diplomatice survin într-un moment în care Ucraina, Rusia și Statele Unite se pregătesc să reia negocierile la nivel tehnic, după o pauză îndelungată.

Pe 23 octombrie, Zelenski a spus că următoarea rundă de discuții este așteptată în prima jumătate a lunii noiembrie, Abu Dhabi fiind unul dintre locurile luate în calcul.

Pe 25 octombrie, Ușakov a declarat că Moscova este pregătită să reia negocierile după sărbătoarea rusă din 4 noiembrie, Ziua Unității Naționale, descriind următoarea întâlnire drept preliminară și exploratorie.

Formatul și participanții rămân neclari, inclusiv dacă reprezentanți ai Europei vor lua parte la o discuție mai amplă despre securitatea continentală.

Kievul insistă că orice acord trebuie să includă garanții de securitate credibile pentru Ucraina și să împiedice Rusia să folosească o pauză a ostilităților pentru a se pregăti de un nou atac.