Război în Ucraina

Kremlinul a calificat luni drept inacceptabil ultimatumul adresat Rusiei de Ucraina și de aliații europeni ai acesteia, care au cerut Moscovei să accepte de luni, 12 mai, un armistițiu pentru 30 de zile, amenințând-o că în cazul unui refuz va fi supusă unor noi sancțiuni.

Președintele Donald Trump s-a arătat optimist că Volodimir Zelenski și Vladimir Putin vor participa la discuțiile pentru pace de la Istanbul, programate pe 15 mai.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni, 12 mai, că va discuta cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski și „colegii europeni”.

De la Vatican la Beijing și de la Istanbul la Bruxelles și Washington, diplomația a avansat în ritm fulgerător în ultimele 24 de ore, iar presiunea asupra Kremlinului se apropie de un punct de cotitură, se arată într-o analiză Kyiv Post.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, susține că „Moscova ratează încă o dată șansa de a pune capăt crimelor” și ignoră propunerea de încetare a focului din 12 mai 2025.

Războiul se poartă în paralel cu tratativele de pace. Lumea trebuie educată că războiul este un accident, deși durează mai mult decât perioadele de pace care trăiesc într-un provizorat perpetuu. În războiul din Ucraina, piesa a început la Istanbul și continuă la Istanbul.

Rușii au trimis Regimentul Prezidențial al FSB, o unitate de elită ce păzește Kremlinul, în orașul Ceasiv Iar, unde se duc lupte crâncene de luni întregi. Ucrainenii spun că prezența acestora arată dificultățile tot mai mari ale Moscovei.

Germania a avertizat că, dacă Rusia nu acceptă până la finalul zilei de luni un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, UE va impune noi sancțiuni.

Volodimir Zelenski a avut luni, 12 mai, o convorbire telefonică cu noul Suveran Pontif, Papa Leon al XIV-lea, căruia i-a mulțumit pentru declarația sa publică în favoarea unei păci juste în Ucraina.

Vladimir Putin a lansat un atac masiv cu drone kamikaze asupra Ucrainei la doar câteva ore după ce a propus discuții de pace directe cu Kievul, relatează The Sun.

Teoriile conspirației și impostorii au transformat călătoria liderilor europeni la Kiev într-un scandal de „droguri.

Trei persoane au fost rănite duminică,11 mai, într-un atac cu rachetă, care ar fi lovit un hotel din oraşul Rilsk din regiunea rusă Kursk.

Donald Trump susține că președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu este interesat de o încetare a focului cu Ucraina, dar vrea o întâlnire în Turcia. Liderul american cere Kievului să accepte negocierile „IMEDIAT”.

Într-un moment în care tensiunile geopolitice dintre Rusia și Occident ating noi praguri de complexitate, apariția unei structuri opace în interiorul aparatului de securitate rus ridică noi semne de întrebare pentru serviciile de informații din Europa și America de Nord.

La scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat propunerea de reluare a negocierilor făcută de Vladimir Putin, Moscova a transmis un mesaj tăios:

Vladimir Putin s-a declarat gata să reia negocierile directe cu Ucraina, dar fără condiții prealabile. Un fost consilier prezidențial rus consideră că gestul este o provocare directă la adresa liderilor occidentali și a președintelui american Donald Trump.

Turcia s-a declarat gata să supravegheze un eventual armistițiu în Ucraina, dacă acesta va fi stabilit, potrivit unei surse din Ministerul turc de Externe.

Folosirea interpretului Kremlinului a fost „o idee foarte proastă” care l-a pus pe Witkoff „într-un dezavantaj real”, a declarat Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia, pentru NBC News.

Într-o alertă care confirmă escaladarea războiului invizibil al epocii digitale, compania Google a anunțat identificarea unui nou instrument de spionaj cibernetic, cu origini rusești, denumit LostKeys.

Într-un episod care reflectă deteriorarea accelerată a relațiilor dintre Kiev și Budapesta, autoritățile ungare au reținut, în seara zilei de 9 mai, în centrul capitalei, un fost diplomat ucrainean, acuzat de activități de spionaj.

Volodimir Zelenski a reacționat duminică dimineață la propunerea lui Vladimir Putin pentru negocieri directe de pace la pace la Istanbul, președintele ucrainean insistând că mai întâi este nevoie de un armistițiu.

SUA și Franța au reacționat diferit la apelul liderului rus Vladimir Putin pentru discuții directe cu Kievul pe 14 mai în Turcia - contrapropunerea sa la apelul Occidentului de a începe luni un armistițiu necondiționat.

Președintele francez Emmanuel Macron consideră că oferta lui Vladimir Putin de a începe negocieri directe cu Ucraina este un semnal, dar unul incomplet, menit mai degrabă să câștige timp decât să ducă la pace.

Donald Trump a reacționat imediat după anunțul lui Vladimir Putin, privind începerea unor negocieri de pace pe 15 mai, spunând că aceasta ar putea fi o „zi mare” pentru ambele țări.

Vladimir Putin a anunţat, sâmbătă noapte, că propune Kievului redeschiderea „negocierilor directe întrerupte în 2022”, fără condiţii prealabile.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, istoricul Cosmin Popa a analizat discursul lui Putin de la parada de la Moscova, vorbind și despre riscurile pe termen scurt asupra României, dar și despre semnificațiile prezenței președintelui Chinei în capitala Rusiei.

Kremlinul a precizat sâmbătă că va „reflecta” la propunerea de încetare a focului în Ucraina prezentată de aliaţii occidentali ai Kievului, dar a avertizat „este inutil să se facă presiuni asupra Moscovei”, transmit AFP şi Reuters.

Kremlinul a respins sâmbătă „presiunile” exercitate asupra Rusiei, în vederea acceptării unui armistiţiu de 30 de zile în Ucraina, precum şi noile „ameninţări cu sancţiuni” formulate de puteri occidentale.

Ucraina şi aliaţii săi europeni propun Rusiei instaurarea unui armistiţiu "complet şi necondiţionat" de 30 de zile începând de luni, a anunţat şeful diplomaţiei ucrainene, informează AFP şi Reuters.

„Când copilul meu aude despre 9 mai, aproape că țipă, și eu la fel”, a declarat pentru Kyiv Independent un activist din grupul de rezistență civilă Panglica Galbenă din Ucraina, care locuiește în prezent în orașul Tokmak, regiunea Zaporijie, ocupat de Rusia.

Președintele interimar Ilie Bolojan a susținut la Summitul „Coaliției de Voință” că România continuă să pledeze pentru „o pace durabilă și justă” în Ucraina.

Autorităţile ucrainene nu sunt pregătite să poarte discuţii cu Rusia pentru soluţionarea conflictului, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu pentru postul de televiziune ABC News, conform TASS.

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a criticat, în timpul paradei de la Moscova, sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, declarând că este „o cauză sortită eșecului”.