Teheranul ar fi cerut Kremlinului drone cu reacție pentru războiul cu SUA

Confruntată cu dificultăți pe front, Rusia și-a intensificat, în ultimele luni, atacurile asupra teritoriului din spatele liniei frontului, folosind în acest scop versiuni modernizate ale dronelor „Shahed”: dronele reactive de atac „Geran-4” și „Geran-5”. Loviturile vizează stații de alimentare, blocuri de locuințe, întreprinderi și chiar sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev.

Dronă cu reacție Geran 5 Foto: X@dim0kq

Capacitățile Rusiei în domeniul dronelor au crescut atât de mult încât, în acest an, Teheranul s-a adresat Moscovei cu o cerere de a primi drone moderne de tip „Geran”, pentru a fi folosite în conflictul cu Israelul și Statele Unite, relatează Financial Times, citând reprezentanți ai serviciilor occidentale de securitate și o sursă apropiată Kremlinului.

Experții militari precizează că atât „Geran-4”, cât și „Geran-5” - aceasta din urmă fiind denumită uneori „mini-rachetă” - reușesc să evite sistemele de apărare antiaeriană mult mai eficient decât variantele anterioare, cu elice, reprezentând astfel o amenințare nouă și serioasă.

Ce se știe despre aceste drone

„Geran” reprezintă o versiune modernizată a dronelor de proiectare iraniană „Shahed”. Rusia a demarat producția acestora în 2023.

Prima generație, „Geran-1”, putea transporta o încărcătură explozivă de până la 20 de kilograme și atingea o viteză maximă de 185 km/h. Versiunea reactivă „Geran-5”, folosită de Rusia pentru prima dată, potrivit informațiilor disponibile, în ianuarie a acestui an, poate atinge viteze de până la 600 km/h, transportând o încărcătură de 90 de kilograme, pe o distanță de până la 1.000 de kilometri.

Dacă „Geran-4” folosește un fuzelaj cu o formă aerodinamică îmbunătățită față de modelul original, „Geran-5” se remarcă printr-o construcție nouă, mai apropiată de cea a rachetelor de croazieră.

Modernizarea nu a vizat doar viteza și forma dronelor: primele versiuni „Geran” foloseau sisteme de ghidare rudimentare, în timp ce noile variante sunt echipate cu camere termice, sisteme de ghidare bazate pe inteligență artificială, antene rusești rezistente la bruiaj și modemuri chinezești, folosite pentru comunicarea în rețele mesh.

„Operatorul rus controlează zborul dronei la o altitudine de 2–5 kilometri, identifică ținta, o fixează cu ajutorul camerei, după care „Shahed”-ul atacă în mod automat”, a explicat Serhii Beskrestnov, consilier al președintelui Ucrainei pentru dezvoltarea tehnologiilor de apărare.

Potrivit acestuia, aproape toate dronele reactive care atacă în prezent Ucraina sunt echipate cu astfel de camere.

Producția centralizată i-a permis Kremlinului să adapteze rapid dronele

Producția centralizată i-a permis Kremlinului să adapteze rapid dronele, să integreze experiența acumulată în luptă și să introducă noi modele. Costul acestor drone reprezintă doar o fracțiune din prețul rachetelor care au stat la baza campaniilor aeriene anterioare ale Moscovei.

„Rusia a reușit să creeze, de la zero, o nouă linie de producție de amploare, deoarece, din punct de vedere tehnologic, acest lucru este mult mai simplu decât fabricarea, de exemplu, a tancurilor, care necesită utilaje uriașe, unice și costisitoare. Producția de masă a accelerat, de asemenea, ritmul inovației. Practic, rușii au sărit peste etapa îndelungată de testare care însoțește, de obicei, dezvoltarea oricărui echipament militar. Orice modificare era introdusă imediat în sisteme și trimisă direct pe câmpul de luptă; dacă ceva nu funcționa, defecțiunile erau remediate din mers, fără a opri procesul de producție”, explică Ruslan Puhov, directorul Centrului de Analiză a Strategiilor și Tehnologiilor (ȚAST) de la Moscova.

În prezent, Ucraina reușește să intercepteze doar aproximativ 60% dintre dronele reactive, în timp ce rata de interceptare pentru celelalte tipuri de drone este, de regulă, de 90–95%, a precizat Iurii Ihnat, reprezentant al Forțelor Aeriene ucrainene.

Atacurile recente au forțat Kievul să recurgă la o „utilizare foarte intensă” a avioanelor de vânătoare, care au doborât drone folosind tunurile de bord.

Situația este agravată de faptul că Ucraina nu dispune de suficiente rachete antiaeriene moderne, ceea ce face ca țara să rămână vulnerabilă în fața atacurilor devastatoare cu rachete balistice.

Pe parcursul verii, Forțele Aeriene ucrainene au încetat să mai publice date zilnice privind interceptarea rachetelor balistice.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, luna august a înregistrat un număr record de lansări - 2.800 - ca urmare a campaniei ucrainene de atacuri cu drone cu rază lungă de acțiune asupra rafinăriilor rusești de petrol și a depozitelor comerciale, provocând pagube economice semnificative Moscovei.

Utilizarea masivă a celor mai noi modele a reprezentat o surpriză pentru oficialii și producătorii ucraineni. Aceștia se așteptau ca Rusia să pună accentul pe versiunea mai puțin puternică, „Geran-3” (cu o viteză de zbor de aproximativ 300 km/h), și nu pe variantele mai rapide și cu rază mai mare de acțiune, „Geran-4” și „Geran-5”.

„Rușii și-au concentrat toate eforturile, resursele, fondurile și potențialul intelectual asupra acestui sistem specific. Îl modernizează și îl testează constant în condiții reale de luptă, în încercarea de a duce această tehnologie la perfecțiune”, subliniază Katerina Bondar, cercetătoare superioară la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).

Potrivit lui Fabian Hoffmann, cercetător superior la Institutul Norvegian de Studii de Apărare, dronele „Geran” și „Banderol” estompează tot mai mult granița dintre drone și rachete.

Expertul susține că, dacă Rusia își va menține ritmul actual de producție și accesul la tehnologii străine în domeniul motoarelor, aceasta „ar putea deveni rapid cel mai mare producător din lume de rachete de croazieră ieftine”. El se referă nu doar la dronele reactive „Geran”, ci și la „Banderol”, pe care Rusia le folosește tot mai frecvent pentru a teroriza populația civilă ucraineană.