Atacul fostului procuror general al Ucrainei asupra instituțiilor anticorupție ar putea declanșa o criză politică

Acuzațiile lansate de Ruslan Kravcenko împotriva conducerii instituțiilor anticorupție ridică întrebări cu privire la independența acestora și la implicarea administrației Zelenski.

Fostul procuror general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko Foto: X@denisvanvliet

Decizia fostului procuror general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, de a formula acuzații împotriva unuia dintre cei mai importanți oficiali din sistemul anticorupție al țării ar putea declanșa o nouă criză politică, dacă demersul se va transforma într-o ofensivă mai amplă împotriva instituțiilor anticorupție, avertizează analiști citați de The Kyiv Independent.

Rămâne însă neclar dacă acțiunea lui Kravcenko a fost o încercare disperată de a se proteja după demiterea sa sau dacă face parte dintr-o operațiune mai amplă, susținută de administrația președintelui Volodîmîr Zelenski.

Pe 14 septembrie, Kravcenko a anunțat acuzații împotriva lui Semen Krivonos, directorul Biroului Național Anticorupție al Ucrainei (NABU), precum și împotriva unei persoane descrise drept „apropiată” de Oleksandr Klimenko, șeful Parchetului Specializat Anticorupție (SAPO).

Pentru unii observatori, aceste demersuri par mai degrabă o răfuială politică decât o acțiune judiciară obișnuită.

Acuzațiile au fost formulate după ce Kravcenko a fost forțat să demisioneze în urma unei ample anchete desfășurate de NABU și SAPO, care a ajuns la Biroul Procurorului General la începutul acestei luni.

În cadrul anchetei, un procuror important, descris drept apropiat al lui Kravcenko, a fost pus sub acuzare, iar biroul personal al procurorului general a fost percheziționat. Dovezile făcute publice au ridicat întrebări cu privire la o posibilă implicare a lui Kravcenko.

Plecarea din Ucraina

Într-o evoluție neobișnuită, Kravcenko a părăsit Ucraina în dimineața zilei de,luni, 14 septembrie, în aceeași perioadă în care a anunțat acuzațiile.

El a susținut că se deplasează oficial la Paris pentru a participa la o conferință. Organizatorii evenimentului au declarat însă pentru The Kyiv Independent că nu se așteptau ca acesta să participe.

Circumstanțele au alimentat speculațiile potrivit cărora deplasarea ar fi putut reprezenta o încercare de a părăsi țara înaintea unei eventuale puneri sub acuzare.

Kravcenko a susținut că merge în străinătate pentru a informa partenerii internaționali despre ceea ce el a descris drept „adevărata stare” a sistemului anticorupție ucrainean și despre presupuse „semne ale unei influențe necontrolate” în interiorul instituțiilor.

O sursă din cadrul administrației prezidențiale a declarat că ordinul de deplasare al lui Kravcenko ar fi fost semnat chiar de acesta.

Într-o întorsătură bizară de situație, Kravcenko a părăsit Ucraina în zorii zilei de 14 septembrie, simultan cu anunțarea acuzațiilor, sub pretextul unei călătorii oficiale la o conferință la Paris. Însă organizatorii au declarat pentru Kyiv Independent că nu se așteptau ca acesta să participe, ceea ce întărește suspiciunile că această călătorie a fost doar o acoperire pentru a părăsi Ucraina și a evita eventualele acuzații.

Pe 14 septembrie, Zelenski a emis un decret de suspendare a lui Kravchenko din funcție și a înaintat Parlamentului o moțiune de demitere a acestuia. Parlamentarii urmează să voteze asupra demiterii sale pe 15 septembrie.

Ce acuzații îi sunt aduse lui Krivonos

Una dintre acuzațiile aduse lui Semen Krivonos se referă la documente de paternitate presupus falsificate, pe care șeful NABU le-a folosit în instanță pentru a evita sancțiunile într-un dosar de mită din 2007. La acea vreme, Krivonos era acuzat de cumpărare de voturi în cadrul unor alegeri locale.

Krivonos este, de asemenea, acuzat că a acceptat să aloce ilegal un teren în schimbul unei mită de 72.000 de dolari în 2014. Schema a fost descoperită înainte de a fi dusă la bun sfârșit, potrivit Parchetului General.

Krivonos a declarat într-o conferință de presă din 14 septembrie că nu a văzut nicio acuzație împotriva sa și că nu i-au fost comunicate oficial. El a calificat acuzațiile lui Kravcenko drept inventate.

Persoana apropiată de șeful SAPO, al cărei nume nu a fost făcut public, ar fi fost acuzată de influențarea unor judecători ai Înaltei Curți Anticorupție, oferirea de mită și facilitarea evitării recrutării militare de către persoane eligibile pentru serviciul militar, potrivit lui Kravcenko.

El nu a oferit detalii suplimentare.

În presa ucraineană au apărut speculații că ar putea fi vorba despre soția lui Klimenko. Șeful SAPO a respins însă această variantă, afirmând că, până în seara zilei de 14 septembrie, niciun membru al familiei sale nu fusese pus sub acuzare.

„Răzbunare” împotriva instituțiilor anticorupție?

Mai mulți observatori au descris acuzațiile drept o posibilă acțiune de răzbunare împotriva NABU și SAPO.

Deputatul Iaroslav Iurcișin, membru al partidului de opoziție Golos, a declarat că există indicii că Kravcenko și-ar fi folosit funcția în propriul interes.

În opinia sa, Kravcenko ar fi încercat să evite eventualele consecințe juridice în ancheta referitoare la protejarea unor call centre frauduloase și, prin acuzațiile lansate, l-ar fi pus pe Zelenski într-o poziție dificilă, sugerând că președintele ar fi intervenit în activitatea anchetatorilor.

„Acum imperiul ripostează”, a declarat pentru The Kyiv Independent un deputat din partidul prezidențial Servitorul Poporului, sub protecția anonimatului.

Potrivit acestuia, dacă existau motive legitime de nemulțumire față de NABU, acestea ar fi trebuit prezentate mai devreme, nu după demiterea procurorului general.

Deputatul a susținut că Kravcenko ar încerca să „slăbească NABU și să submineze încrederea publică” în instituție.

Ancheta care a vizat Biroul Procurorului General susține că unii dintre subordonații lui Kravcenko ar fi operat o rețea prin care protejau activitatea unor centre de fraudă, în schimbul unor plăți.

Un conflict mai vechi

Actuala confruntare nu este primul conflict dintre Kravcenko și NABU sau SAPO.

El a avut un rol important în controversata ofensivă împotriva celor două instituții din iulie 2025.

La acel moment, administrația Zelenski și parlamentul au încercat să elimine independența instituțiilor anticorupție, prin trecerea lor sub autoritatea procurorului general. Independența acestora a fost însă restabilită în urma protestelor din țară și a presiunilor venite din partea partenerilor occidentali.

În aceeași lună, Biroul Procurorului General, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Biroul de Investigații de Stat au efectuat cel puțin 70 de percheziții, inclusiv la domiciliile unor angajați NABU.

Doi anchetatori ai instituției au fost arestați și acuzați de înaltă trădare și colaborare cu Rusia.

Criticii au susținut că acțiunea urmărea să împiedice anchetele NABU care îi vizau pe apropiați ai lui Zelenski și care aveau legătură cu compania de stat Energoatom. Dosarul a fost descris drept una dintre cele mai importante anchete de corupție din timpul mandatului lui Zelenski.

La 14 septembrie, șeful SAPO, Oleksandr Klimenko, a declarat că un apropiat al lui Kravcenko, pe care l-a numit „avocatul-hacker”, ar fi fost implicat atât în atacurile asupra NABU din 2025, cât și în cele din septembrie 2026.

Potrivit publicației ucrainene Dzerkalo Tyzhnia, este posibil ca acesta să fie Dmitro Borzîh, avocat și fost procuror.

Este implicat Zelenski?

Una dintre cele mai importante întrebări este dacă Kravcenko a acționat din proprie inițiativă sau dacă acuzațiile împotriva lui Krivonos au fost aprobate, direct sau indirect, de președintele Volodîmîr Zelenski, cel care l-a numit pe Kravcenko în funcția de procuror general.

Analiștii au opinii diferite.

Un deputat din partidul lui Zelenski a remarcat că Kravcenko a primit permisiunea de a părăsi țara și că este dificil de imaginat că acest lucru s-ar fi putut întâmpla fără o decizie luată la un nivel superior.

Daria Kaleniuk susține că Zelenski și David Arakhamia, influentul lider al grupului parlamentar prezidențial, s-ar afla în spatele acuzațiilor formulate împotriva lui Krivonos.

Arahamia a respins acuzația într-o manieră ironică, declarând pentru The Kyiv Independent: „Tot eu am aprobat și asasinarea lui John F. Kennedy și otrăvirea familiei Skripal”.

Kaleniuk consideră că actualele acuzații reprezintă o continuare a presiunilor asupra NABU și SAPO și susține că Kravcenko ar fi fost numit procuror general tocmai în contextul acestor planuri.

Administrația prezidențială a respins însă ideea că Zelenski ar fi fost implicat în decizie.

O sursă apropiată președintelui a declarat că Kravcenko „și-a pierdut în mod evident controlul”, iar Zelenski ar fi fost furios când a aflat că acesta intenționează să îl acuze pe Krivonos.

Analistul politic Volodîmîr Fesenko consideră, la rândul său, că acuzațiile au fost formulate în primul rând în interesul personal al lui Kravcenko.

„Pentru el, era un mijloc de a se proteja”, a declarat Fesenko. El a sugerat că fostul procuror general se temea că ar putea deveni suspect în ancheta NABU privind presupusa protejare de către procuratură a centrelor de fraudă.

În opinia sa, Kravcenko ar putea încerca să prezinte cazul drept un conflict de interese sau un conflict instituțional și să folosească această situație în eventuale demersuri împotriva extrădării sale.

O nouă criză politică?

Nu este clar dacă acuzațiile anunțate de Kravcenko înainte de plecarea sa din Ucraina vor fi recunoscute de instanțe ca fiind valide și dacă vor conduce la suspendarea sau demiterea conducerii instituțiilor anticorupție.

Avocata Tetiana Șevciuk, de la Anti-Corruption Action Center, a declarat că unul dintre procurorii implicați în dosar are autoritatea de a anula acuzațiile dacă acestea sunt considerate ilegale.

În cazul suspendării lui Krivonos, funcția de director interimar al NABU ar urma să fie preluată de adjunctul său principal, Denis Hiumukhamedov. Atribuțiile lui Klimenko ar urma să fie exercitate de viitorul procuror general.

Însă dacă presiunile asupra NABU și SAPO continuă, experții se tem că disputa s-ar putea transforma într-o criză politică majoră.

Încercarea precedentă de a elimina independența celor două instituții, în iulie 2025, a provocat primul val important de proteste de la începutul invaziei ruse pe scară largă.

Un nou val de nemulțumire publică ar putea apărea într-un moment în care societatea ucraineană este deja afectată de tensiuni, frustrări și consecințele războiului.

„Cred că, într-o asemenea situație, în care există atât de multă tensiune, frustrare și traumă în societate și în care aproape orice poate declanșa nemulțumiri publice, este mai bine să nu îți asumi riscuri și să nu faci o mișcare care ar putea provoca proteste”, a declarat deputatul din partidul lui Zelenski.

Analistul Volodimir Fesenko a avertizat că Zelenski a trecut în ultimele două luni „de la o criză la alta, fără pauză”.

În opinia sa, președintele are nevoie acum să reducă tensiunile, să oprească seria de crize și să restabilească măcar un anumit grad de stabilitate.

O ofensivă împotriva NABU și SAPO nu ar rezolva problemele administrației, spune Fesenko, ci le-ar putea amplifica, printr-o nouă criză politică, eventuale proteste și tensiuni suplimentare cu partenerii internaționali ai Ucrainei.