Putin pune presiune pe NATO. Scenariul care ar putea testa solidaritatea Europei

Experții avertizează că Vladimir Putin ar putea testa capacitatea NATO de reacție printr-un „atac hibrid de amploare” în regiunea baltică, într-un moment în care incidentele atribuite Rusiei se înmulțesc de-a lungul flancului estic al Alianței.

Drone rusești/FOTO:AFP

Rusia își intensifică presiunile asupra statelor vecine, într-o încercare de a determina NATO să-și reducă sprijinul pentru Ucraina. Analiștii avertizează însă că amploarea amenințării ar putea fi mai mare și că un atac coordonat ar pune la încercare solidaritatea europeană și unitatea Alianței.

Edward Lucas, fondatorul Baltic Internal Security Centre, a declarat pentru The Sun că aliații au avertizat de mult timp asupra ambițiilor imperiale ale lui Vladimir Putin și asupra intenției Moscovei de a reface, într-o anumită formă, vechea sferă de influență sovietică.

„Am fost foarte complăcuți în această privință. Acum primim semnale de alarmă. Și sunt unele alarmante”, a spus Lucas.

El a adăugat că amenințarea nu se limitează la estul Europei.

„Linia frontului trece chiar prin mijlocul Europei și ajunge până aici, în Marea Britanie”, a spus el.

Noi incidente în regiunea baltică

Avioane NATO au fost ridicate de la sol pentru a intercepta o dronă în Lituania, după un nou incident suspectat a fi legat de o incursiune rusească în spațiul aerian al statelor baltice.

Cu doar câteva ore înainte, un alt incident avusese loc în Marea Baltică: o fregată rusă a lansat rachete de semnalizare în apropierea unui elicopter militar danez, iar o altă dronă a ajuns pe o plajă din Polonia.

Cele trei incidente au alimentat îngrijorările privind activitatea militară și presiunile exercitate de Rusia asupra Letoniei, Lituaniei și Estoniei.

Săptămâna trecută, Moscova a amenințat cu un răspuns „devastator” după ce NATO și-a activat misiunea de poliție aeriană în zona baltică, în încercarea de a descuraja incursiunile cu drone în apropierea Estoniei.

Analistul militar Michael Clarke a declarat pentru The Sun că Estonia este, în opinia sa, cea mai vulnerabilă dintre cele trei state baltice.

„Un atac asupra Estoniei în următoarele două luni este complet plauzibil, iar forțele de acolo sunt în stare de alertă maximă pentru un asemenea scenariu”, a spus Clarke.

Marea Britanie menține în Estonia o forță de reacție rapidă formată din peste 1.000 de militari, echipați cu tehnologie militară avansată.

În iulie, Ministerul britanic al Apărării a anunțat o nouă foaie de parcurs pentru cooperarea militară dintre Regatul Unit și Estonia, menită să consolideze cooperarea bilaterală și flancul estic al NATO.

„Ne îndreptăm spre un anumit tip de confruntare militară”, a avertizat Clarke.

Riscul unui atac „în zona gri”

Modul în care NATO ar răspunde unui atac rusesc asupra unui stat european ar fi esențial pentru menținerea unității Alianței, susține Nicu Popescu, expert în securitate europeană și fost vicepremier al Republicii Moldova.

Popescu a declarat pentru The Sun că Rusia ar putea încerca să testeze solidaritatea dintre statele europene.

„Ar putea exista o situație în care un stat UE să fie testat de Rusia, provocând o ruptură a solidarității în întreaga Europă”, a spus el.

Potrivit lui Popescu, unul dintre cele mai dificile scenarii ar fi un atac hibrid de amploare asupra mai multor aeroporturi din regiunea baltică.

„Pericolul este reprezentat de zona gri. Situația ar necesita un răspuns, dar discuția în Europa s-ar putea transforma într-o deliberare: a fost Rusia? Cum răspundem? Când răspundem?”, a explicat el.

Într-un asemenea scenariu, dacă unele state NATO ar susține o reacție fermă, iar altele ar ezita, ar putea apărea tensiuni în interiorul Alianței și între statele europene, potrivit expertului.

Presiunea se extinde dincolo de statele baltice

Popescu avertizează că presiunea exercitată de Moscova nu se limitează la regiunea baltică.

Potrivit acestuia, în ultimele două luni au existat cel puțin 12 alerte privind drone de-a lungul flancului estic al NATO.

Germania a atribuit explicit Moscovei un atac cu drone eșuat asupra unui avion cargo ucrainean la aeroportul Leipzig/Halle, în luna august.

„Moscova și-a demonstrat capacitatea de a ajunge în mai multe state UE prin atacurile sale asupra Moldovei, Poloniei și României”, a spus Popescu.

Nikolai Patrușev, fost șef al FSB și un apropiat al lui Putin, a declarat marți că Rusia ar putea „distruge” Polonia în „două sau trei zile”.

Declarațiile au venit după ce Polonia a reacționat la un atac cu drone rusești produs la aproximativ trei kilometri de granița sa.

Kievul a sugerat că atacul ar fi putut viza un tren „diplomatic” care transportase anterior mai multe persoane importante, între care fostul premier britanic Boris Johnson.

Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că următoarele săptămâni și luni ar putea aduce o intensificare a acțiunilor Rusiei.

„Din păcate, nu putem exclude ca această escaladare să afecteze și teritoriul nostru”, a spus Tusk.

Mai mulți lideri politici și agenții de informații din cadrul NATO au avertizat, de asemenea, asupra posibilității unei escaladări împotriva Poloniei sau a unuia dintre statele baltice.

Presiuni asupra Europei

Escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Occident din această vară a culminat, potrivit relatărilor citate de The Sun, cu vizita surpriză la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, pe 25 august.

Ratcliffe ar fi avertizat Kremlinul să nu atace state membre NATO în timpul vizitei sale.

Popescu susține că Moscova își intensifică presiunile asupra statelor și societăților europene, atât prin numărul atacurilor, cât și prin natura acestora.

„Ele au mai multe scopuri: economice, politice și militare”, a spus el.

„Mesajul implicit este de a amenința societățile și de a alimenta sentimentul că, dacă sprijini Ucraina, devii parte a acestui război.”

Ucraina se pregătește pentru o nouă ofensivă

Avertismentele privind activitatea Rusiei apar într-un moment în care Ucraina se confruntă cu presiuni pentru refacerea stocurilor de interceptori de rachete, pe fondul temerilor privind o posibilă ofensivă rusă în timpul iernii.

Kievul și-a concentrat în această vară o parte dintre atacuri asupra depozitelor de petrol din Rusia, înainte de a lansa o serie de lovituri împotriva celei mai mari platforme de comerț electronic din țară.

Potrivit textului citat, operațiunile au exercitat presiuni suplimentare asupra economiei ruse, afectând companii și comerțul și contribuind la apariția unor penurii de combustibil în mai multe regiuni.

În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Putin intenționează să recruteze peste 300.000 de militari noi, pentru a consolida ofensiva rusă și a încerca să cucerească restul regiunii Donețk.

Rusia și-a intensificat producția de rachete balistice, ajungând, potrivit informațiilor citate, la peste 100 de rachete pe lună. În același timp, stocurile de interceptori ale Ucrainei au scăzut.

Kievul încearcă să obțină încă 300 de rachete pentru sistemele Patriot de la partenerii săi în această iarnă, însă nu există garanția că le va primi.

Rusia își extinde capacitatea de atac cu drone

Moscova dezvoltă, de asemenea, noi capacități pentru forțele sale armate.

Rusia a început să desfășoare o versiune de dronă Shahed de fabricație iraniană, modificată pentru a zbura la viteze mai mari și capabilă să lovească ținte aflate la aproape 1.000 de kilometri distanță.

Dronele, denumite Geran-4 și Geran-5, ar putea ocoli sistemele de apărare antiaeriană și transporta o încărcătură de aproximativ 90 de kilograme, potrivit unor documente ale guvernului ucrainean publicate online.

De-a lungul frontierei Rusiei au apărut zeci de puncte de lansare a dronelor, ceea ce le-ar permite acestora să ajungă în apropierea teritoriilor statelor NATO.

Imagini analizate în cadrul relatărilor citate indică faptul că una dintre aceste baze ar avea suficient spațiu pentru depozitarea simultană a peste 1.000 de drone.

Rachetele lansate din astfel de baze ar putea ajunge pe teritoriul NATO „cu cea mai mare ușurință”, susținea anterior profesorul Anthony Glees, expert în afaceri europene, citat de The Sun.

„Rusia ar putea interpreta greșit hotărârea Europei”

Nicu Popescu spune că nu consideră realist un scenariu în care Rusia ar putea învinge Europa, chiar și în absența sprijinului Statelor Unite.

El avertizează însă că Moscova ar putea interpreta greșit disponibilitatea Europei de a răspunde unei agresiuni.

„Nu există un scenariu realist în care Rusia să învingă Națiunile Unite sau Europa, chiar și fără SUA”, a spus Popescu.

„Dar nu poți presupune că adversarii tăi au aceeași perspectivă asupra lumii ca tine. Rusia ar putea interpreta greșit hotărârea Europei de a lupta și ar putea considera că Europa este mai slabă decât este în realitate.”

Potrivit lui Popescu, Europa trebuie să găsească un echilibru între descurajarea Rusiei, evitarea unei escaladări către un conflict mai larg și continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Obiectivul Rusiei nu a fost niciodată doar Donbasul. A fost să ocupe sau să controleze cea mai mare parte a Ucrainei și să o transforme într-o țară fără drepturi suverane”, a afirmat el.

„Am putea avea o încetare a focului, dar obiectivele Rusiei vor rămâne, iar amenințarea va fi în continuare foarte ridicată.”

În opinia sa, Ucraina trebuie să-și consolideze capacitatea de a rezista acestei amenințări pe termen lung.

„Trebuie să construim Ucraina ca pe o țară capabilă să reziste acestei amenințări timp de decenii”, a spus Popescu.