Criză la Kiev. Procurorul general al Ucrainei a părăsit țara în plin scandal de corupție. Zelenski cere demiterea acestuia

Procurorul General al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, a părăsit țara peste noapte, luni, 14 septembrie, la volanul unui autovehicul oficial, pe fondul unei confruntări tot mai acute cu instituțiile anticorupție ucrainene, o confruntare în care s-a implicat direct și președintele Volodimir Zelenski. Plecarea sa a survenit la câteva ore după ce Kravcenko l-a acuzat de infracțiuni pe șeful Biroului Național Anticorupție (NABU), Semen Krivonos, determinându-l pe președinte să ceară demiterea procurorului general.

Procurorul General al Ucrainei, Ruslan Kravcenko Foto: X@denisvanvliet

Potrivit presei ucrainene, care citează surse din cadrul instituțiilor de aplicare a legii, Kravcenko a părăsit Ucraina peste noapte. Plecarea sa a fost confirmată și de Centrul de Acțiune Anticorupție (ANTAC).

Anunțul a venit la câteva ore după ce Kravcenko a declarat că a semnat o notificare de suspiciune împotriva directorului NABU, Semen Krivonos, acuzându-l de falsificarea unor documente oficiale pentru obținerea unui beneficiu necuvenit de proporții deosebit de mari și de o adopție fictivă, menită, potrivit acuzației, să îi creeze temeiuri pentru a evita răspunderea legală. Kravcenko a anunțat și o suspiciune separată împotriva unei persoane apropiate șefului Procuraturii Specializate Anticorupție (SAPO), Oleksandr Klimenko, aceasta fiind acuzată de tentativă de mituire a unor judecători ai Curții Anticorupție și de facilitare a sustragerii de la serviciul militar.

NABU și SAPO au respins acuzațiile, susținând că nicio suspiciune nu i-a fost comunicată oficial lui Krivonos și negând afirmațiile lui Kravcenko potrivit cărora NABU ar fi confiscat dosare penale menționate în declarația sa.

Cum a pornit criza

Evoluțiile de luni reprezintă cea mai recentă etapă a unei crize declanșate pe 4 septembrie, odată cu operațiunea „Cartagina", desfășurată de NABU și SAPO. Cele două instituții au anunțat atunci că au destructurat un grup infracțional care ar fi acționat chiar în interiorul Procuraturii Generale, oferind protecție unei rețele de call-center-uri folosite în scopuri fraudsuloase. Ancheta a dus la reținerea unui înalt funcționar al Procuraturii Generale și a declanșat o criză politică în jurul lui Kravcenko.

Procurorul general a negat orice implicare în schemă și a declarat, pe 6 septembrie, că angajatul vizat de anchetă fusese suspendat și că departamentul respectiv urma să fie verificat. O zi mai târziu, președintele Zelenski s-a întâlnit separat cu Kravcenko și cu conducerea NABU și SAPO, iar Kravcenko și-a depus ulterior demisia. A doua zi, alți trei procurori de rang înalt au fost demiși.

Deși își anunțase demisia, Kravcenko a rămas în funcție, în așteptarea deciziei Parlamentului. Luni, 14 septembrie, el a escaladat confruntarea, anunțând suspiciunile formulate împotriva lui Krivonos și a persoanei apropiate lui Klimenko.

Zelenski cere demiterea lui Kravcenko

Președintele Zelenski a cerut luni Parlamentului să îl demită pe Kravcenko, afirmând că procurorul general nu mai are decât o singură variantă. „Acest procuror general are o singură cale: să își părăsească funcția. Exact asta i-am spus", a declarat Zelenski, adăugând că Ucraina are „toate motivele" pentru această decizie și îndemnând legislatorii să aprobe fără întârziere demiterea lui Kravcenko.

Speculații: a plecat Kravcenko în schimbul acuzațiilor împotriva NABU?

ANTAC a avansat o explicație mult mai controversată pentru plecarea lui Kravcenko, susținând că acesta ar fi putut părăsi țara doar cu acordul și permisiunea lui Zelenski și sugerând că ar fi primit undă verde pentru a călători în străinătate în schimbul semnării suspiciunii împotriva lui Krivonos. Organizația a descris acuzațiile formulate împotriva NABU și SAPO drept un act de represalii și o tentativă de a devia atenția de la ancheta „Cartagina". Deocamdată, însă, nu există dovezi făcute publice care să confirme că Zelenski ar fi autorizat plecarea lui Kravcenko în schimbul suspiciunii formulate împotriva lui Krivonos. Ukrainska Pravda a scris că deplasarea procurorului general era, de fapt, o călătorie de afaceri planificată în Lituania.

Un scandal de corupție și loialitatea față de Zelenski, la originea căderii

Kravcenko, considerat multă vreme un apropiat al lui Zelenski, condusese la un moment dat chiar campania de presiune asupra NABU. Ironia face ca, în cele din urmă, aceeași instituție să fie cea care i-a adus căderea, după ce anchetatorii au pătruns în sediul Procuraturii Generale și au expus o presupusă rețea de protecție a unor call-center-uri frauduloase.

În peste un an de mandat, Kravcenko a făcut obiectul unor numeroase controverse: de la sprijinirea tentativei eșuate a administrației prezidențiale de a submina independența instituțiilor anticorupție, până la reputația de „ultimă linie de apărare" pentru parlamentarii care se temeau de acuzații penale. Chiar și în interiorul partidului lui Zelenski, mulți ajunseseră să îl considere mai degrabă o sursă de probleme decât un aliat util.

Deși Kravcenko însuși nu a fost încă acuzat oficial în dosarul call-center-urilor, numele său apare în înregistrări incriminatoare, iar unul dintre procurorii săi apropiați a fost reținut. Operațiunea NABU care i-a adus căderea a fost denumită „Cartagina" - o aluzie la celebra formulă romană potrivit căreia „Cartagina trebuie distrusă", de această dată referindu-se la corupția înrădăcinată în Procuratura Generală.

Activiștii anticorupție și unii parlamentari avertizează însă că simpla înlocuire a lui Kravcenko cu un alt apropiat nu va rezolva problema de fond. Singura soluție reală, susțin aceștia, este organizarea unui concurs transparent pentru desemnarea următorului procuror general, însoțit de o reformă profundă a sistemului procuraturii.

Legăturile lui Kravcenko cu ancheta

Descinderile NABU care i-au adus căderea au început în noaptea de 4 spre 5 septembrie, cu percheziții la biroul lui Serhii Kropiva, adjunct al departamentului de cooperare internațională din cadrul Procuraturii Generale și, potrivit anchetatorilor, un apropiat de încredere al procurorului general. Kropiva a fost ulterior acuzat de crimă organizată și spălare a aproximativ 90 de milioane de grivne (2 milioane de dolari).

În aceeași zi, anchetatorii au percheziționat și birourile lui Kravcenko, ale adjunctei sale, Maria Vdovicenko, și ale guvernatorului regiunii Odesa, Oleg Kiper. Niciunul dintre ei nu a fost acuzat oficial, deși Vdovicenko și-a depus demisia pe 8 septembrie.

Un fost înalt funcționar al Procuraturii Generale a declarat pentru Kyiv Independent că este imposibil ca un procuror general să nu fi știut despre o corupție de o asemenea amploare desfășurată chiar în subordinea sa. Deși NABU nu l-a numit direct pe Kravcenko, probele făcute publice indică spre el: înregistrările biroului se referă la un „șef" care ar fi protejat grupul, o figură al cărei patronimic - Andriiovici - și a cărui fostă funcție de șef al Serviciului Fiscal de Stat corespund exact profilului lui Kravcenko.

Potrivit înregistrărilor NABU, Kropiva ar fi organizat lucrări de renovare la casa lui Kravcenko din Kozin, o zonă rezidențială selectă de la sud de Kiev. Proprietatea nu a fost inclusă în cea mai recentă declarație de avere a procurorului general, acesta susținând că o va declara abia în 2026.

Modul în care Kravcenko a gestionat comunicarea în jurul scandalului a adâncit suspiciunile: Procuratura Generală a negat inițial percheziția de la biroul personal al lui Kravcenko, pentru ca a doua zi să o confirme. Procurorul general a rămas de negăsit până pe 6 septembrie, când a emis o declarație prin care nega orice implicare în schemă. „Din punct de vedere al comunicării, totul a fost un eșec total - extrem de amatoristic și lipsit de profesionalism", a declarat pentru Kyiv Independent analistul politic Igor Reiterovici.

Rolul lui Arahamia

David Arahamia, liderul grupului parlamentar al partidului Slujitorul Poporului, al președintelui Volodimir Zelenski, ar fi jucat un rol important în menținerea lui Kravcenko în funcție. După demiterea lui Andrii Iermak, fostul șef al administrației prezidențiale, în noiembrie, influența lui Arahamia a crescut considerabil, unii analiști considerându-l acum a doua cea mai influentă figură din Ucraina. Poziția sa a devenit însă mai fragilă după ce NABU a acuzat, în decembrie, cinci parlamentari din partidul său de luare de mită în schimbul voturilor din Parlament. Ukrainska Pravda a scris, pe 7 septembrie, că Arahamia ar fi făcut lobby împotriva demisiei lui Kravcenko; contactat de Kyiv Independent, acesta a refuzat să comenteze informația.

Ce urmează

Nu este încă limpede cine l-ar putea înlocui pe Kravcenko la conducerea Procuraturii Generale. Potrivit unor surse din presa ucraineană, candidatura lui Serhii Ionuşas, șeful comisiei parlamentare pentru aplicarea legii, a fost avansată în mod repetat, încă din 2020.

Activiștii anticorupție consideră însă că singura soluție reală pentru ieșirea din criză este organizarea unui concurs transparent, cu participarea unor experți internaționali. „Ne tot învârtim în cerc", a declarat pentru Kyiv Independent Tetiana Șevciuk, jurist în cadrul Centrului de Acțiune Anticorupție. „Problema Procuraturii Generale ține chiar de procurorul general, care își schimbă loialitatea politică față de președinte pe controlul asupra sistemului de aplicare a legii și pe beneficiile financiare pe care le obține din această poziție. Nu există altă soluție decât un concurs transparent pentru această funcție."

Demisia lui Kravcenko ridică și întrebarea dacă autoritățile vor renunța la presiunile asupra NABU sau vor relua ofensiva. Analistul politic Volodimir Fesenko se arată sceptic în privința unui nou atac iminent: „Anul trecut, în timpul ofensivei autorităților împotriva NABU și SAPO, exista un sentiment de forță la Administrația Prezidențială. Acum situația este complet diferită, NABU nu se percepe ca fiind slăbit, în timp ce Zelenski este semnificativ slăbit. Autoritățile sunt acum în defensivă, nu în postura de a ataca."