pace - ultimele știri

A venit și ziua din calendar, 20 ianuarie 2025, Ziua Inaugurării președintelui Trump, ziua în care trebuia să se întâmple totul și nu s-a întâmplat nimic. Vreau să spun, nimic semnificativ din ceea ce ar putea reprezenta o schimbare pentru conflictul din Ucraina.

Declarația președintelui ales Trump potrivit căreia va avea nevoie de mai mult timp pentru a aduce pacea în Ucraina, probabil vreo șase luni, demonstrează încă o dată cât de mare e distanța între retorica electorală și realitatea post – inaugurare prezidențială.

Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că ţara sa „nu este în război”, dar nici nu se bucură de o perioadă de pace, referindu-se la atacurile hibride şi la războiul prin procură care se desfăşoară pe teritoriul ţării, relatează AFP.

Keith Kellogg, nominalizat de președintele american Donald Trump pentru funcția de trimis special pentru Ucraina și Rusia, subliniază că președintele ales „nu încearcă să dea ceva lui Putin sau rușilor, el încearcă de fapt să salveze suveranitatea Ucrainei”.

La început de an 2025, optimismul nu prea dă pe afară, nici pe la Kiev, nici pe la parteneri, și sunt motive serioase pentru această stare de spirit. Conform consilierului Mihailo Podoliak, ”țările NATO nu sunt pregătite din punct de vedere psihologic pentru un război cu Rusia”.

În 24 februarie 2025, războiul din Ucraina va atinge pragul celui de-al treilea an. Conflictul s-a soldat deja cu mai mult de 200.000 de morți și de trei sau patru ori mai mulți răniți, iar numărul victimelor continuă să crească.

La finalul anului 2024, Ucraina se află pe defensivă, cu pierderi grele și un avans constant al forțelor ruse, în timp ce Kievul ia în calcul negocieri de pace, fără a abandona condițiile teritoriale.

Donald Trump a promis că va opri războiul din Ucraina, dar nu este deocamdată clar când și cum se va întâmpla asta. Într-o analiză pentru „Adevărul”, politologul Flavius Caba explică ce pârghii ar putea să aibă Trump și cum i-ar putea convinge pe Putin și Zelenski să oprească focul.

Este decembrie 2024, în curând e ianuarie 2025, lună în care s-a promis că vor fi eliberați porumbeii păcii în Ucraina. La câți vânători se află în spațiul est – european, e greu de crezut că pașnicele păsări dalbe vor avea vreo șansă de supraviețuire atât de curând și la vreme de iarnă și viscol.

Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat recent că nu va abandona Ucraina în eforturile sale de a pune capăt războiului cu Rusia.

Cele două părți direct implicate în conflictul din Ucraina sunt într-o cursă contracronometru de a se poziționa pe culoarul câștigător înainte de tratativele de pace pe care toată lumea le invocă, la care mulți speră, pe care nimeni nu le vrea în condiții dezavantajoase.

Cei care continuă să creadă că soluția „victoriei finale” prezentate de președintele Zelenski e cea care trebuie aleasă, speră că președintele Trump va accelera înainte de a pune frână, altfel spus va escalada un pic, pentru a pune presiune pe Kremlin.

Pe buzele politicienilor de la Kiev sunt două date: 20 ianuarie 2025, data învestirii lui Trump, primul moment pentru o posibilă încetare a focului și ridicarea legii marțiale, și 25 mai, cea mai timpurie dată propusă pentru alegeri. Prima dată este peste două luni. A doua peste șase.

Situaţia actuală de securitate ne arată că pacea nu mai este o certitudine pe continentul european, a declarat, marţi, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, în cadrul alocuţiunii ţinute cu ocazia aniversării a 165 de ani de la înfiinţarea Statului Major.

Pentru perioada post 20 ianuarie 2025, sunt posibile cel puțin două scenarii pentru conflictul din Ucraina, unul pozitiv, un altul negativ. Pentru simplificare, scenariul pozitiv e cel care duce la pace, scenariul negativ e cel în care războiul continuă.

Într-o scrisoare trimisă din postura de „viitor președinte al României”, Mircea Geoană i-a transmis lui Donald Trump, după victoria republicanului la alegerile prezidențiale din SUA, că-i împărtășește „viziunea îndrăzneață a păcii mondiale”.

Nedoritul rezultat al alegerilor americane, din punctul de vedere al Kievului, s-a produs și acum ce se mai poate face pentru Ucraina este să se pregătească terenul de aterizare pentru viitoarele decizii ale Administrației Trump.

Fără SUA, Europa nu poate gestiona un conflict din propriul său spațiu, așteptând în continuare busola americană ca să-i arate Brăila, pardon, estul. Și lunile trec, octombrie, noiembrie, decembrie, vine anul 2025.

Conducătorul Hamas Yahya Sinwar a fost ucis de forțele israeliene în Gaza, iar moartea sa reprezintă un succes pentru Israel. Liderii occidentali văd evenimentul ca o oportunitate să se încheie războiul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că trupe nord-coreene luptă alături de ruși în conflictul din Ucraina. Într-un discurs recent, el a cerut partenerilor să intensifice sprijinul militar, subliniind importanța armamentului cu rază lungă pentru a contracara agresiunea rusă.

În așteptarea victoriei finale, războiul învinge smulgând noi vieți tinere, și nu numai (ultime rapoarte media afirmă că media de vârstă a militarilor ucraineni aflați pe front a ajuns la 48 de ani!), ucrainene, ruse, chiar și din rândul comunității române din Ucraina.

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut o regândire a relației cu Rusia după războiul din Ucraina, pledând pentru o nouă ordine internațională. La „Întâlnirea pentru pace” de la Paris, el a subliniat necesitatea unei organizări europene inovatoare și a reconcilierii cu Balcanii.

În ştiinţele sociale se vorbeşte foarte mult despre „consecinţele neintenţionate”. Unele acţiuni pot avea, pe lăngâ consecinţele intenţionate şi unele neintenţionate, fenomen descris de Robert K. Merton în 1936.

Ucraina și Rusia se află în al treilea an de război, însă acum se vorbește tot mai mult despre negocieri. Expertă în securitate la Washington, Iulia Joja avertizează că rușii ar fi tentați să încalce orice tratat și propune o soluție prin care Moscova ar fi constrânsă să nu mai atace niciodată.

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a surprins pe toată lumea când a cerut negocieri de pace între Ucraina și Rusia. Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu și politologul Cristian Pîrvulescu explică, pentru „Adevărul”, ce s-ar afla în spatele declarației lui Lukașenko.

Ca urmare a incursiunii continue a forțelor ucrainene pe teritoriul Rusiei, Moscova a decis să suspende orice discuții de pace privind războiul său împotriva țării vecine, a declarat miercuri Ministerul rus de Externe.

O încetare a focului fără ca Rusia să își retragă trupele din teritoriile ocupate îi va da timp să își consolideze capacitățile și să reia atacurile asupra Ucrainei, a declarat ambasadorul Ucrainei în Turcia, Vasil Bodnar, într-un interviu acordat Euronews.

Faptul că primarul Kievului, Vitali Kliciko, a vorbit despre încetarea războiului i-a surprins pe mulţi. Ce obiectiv urmăreşte prin asta? Ce gândesc oamenii din Ucraina?

Facţiunile palestiniene, inclusiv rivalii din Hamas şi Fatah, au convenit să pună capăt disensiunilor pe care le au şi să formeze un guvern interimar de uniune naţională în urma unor negocieri purtate în China, care s-au încheiat marţi, a anunţat ministrul chinez de externe, relatează Reuters.

Premierul Viktor Orbán a făcut publică evaluarea sumară și propunerile privind întâlnirile sale cu liderii Ucrainei, Rusiei, Chinei și Turciei, precum și cu fostul preşedinte american, Donald Trump, pe care le-a transmis președintelui Consiliului European, Charles Michel.

Vladimir Putin spune că Moscova este deschisă să se angajeze în discuții de pace cu Ucraina, precizând joi că propunerile prezentate în timpul discuțiilor de la Istanbul din 2022 „rămân pe masă” și pot servi drept bază pentru negocieri ulterioare, potrivit CNN.

Rusia este acum foarte dependentă de China. Iar un apel telefonic de la președintele Xi Jinping poate pune capăt războiului, susține președintele finlandez Alexander Stubb.

Cea mai directă – și din această cauză îmi pare a fi un bun început – aparține doamnei Ursula von der Leyen care spune că atitudinea Rusiei în Ucraina „pregătește viitoare războaie de agresiune”.

Peste 100 de țări și organizații s-au reunit în Elveția pentru o conferință majoră dedicată stabilirii unei căi spre pace între Ucraina și Rusia, dar nu va fi prezentă nicio delegație de la Moscova.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat speranţa sâmbătă de a se ajunge la o „pace justă cât mai repede posibil", în debutul primului summit pentru pace în Ucraina care se desfăşoară în Elveţia, fără participarea Rusiei, potrivit AFP.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și -a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unui „conflict mai larg cu consecinţe devastatoare pentru regiune”, acesta a făcut joi un apel pentru încetarea ostilităţilor de-a lungul liniei de demarcaţie dintre Israel şi Liban.

Papa Francisc a criticat miercuri industria globală de armament, afirmând că este ''groaznic să câştigi bani din moarte'', relatează DPA, potrivit Agerpres.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a discutat cu preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliev despre importanţa avansării procesului de pace cu Armenia, subliniind că „nimic nu justifică o creştere a tensiunilor la graniţa” cu această ţară, potrivit unui comunicat difuzat de Departamentul de Stat

Războiul din Ucraina intră în al treilea an, iar cei mai mulți experți cred că va mai dura cel puțin un an. Între timp, în cel mai mare secret, diplomați americani și ruși au purtat discuții preliminare, iar profesorul Valentin Naumescu se așteaptă ca acestea să se intensifice

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a prezentat trei condiții prealabile pentru negocieri de pace în Fâșia Gaza și nu menționează ostaticii sau soluția celor două state, în schimb a reafirmat opoziția sa față de rolul Autorității Palestiniene în conducerea enclavei după război.

Preşedintele american Joe Biden trebuie să profite de "oportunitatea istorică" de a elabora un plan pentru o pace durabilă între Israel şi palestinieni care să îi submineze pe extremiştii de ambele părţi, a transmis joi 'Grupul Înţelepţilor', potrivit AFP.

La 4 noiembrie 1995, două gloanțe au schimbat destinul a două națiuni. Odată cu moartea lui Yitzhak Rabin, a dispărut șansa de a conviețui pașnic palestinienii și israelienii.

Casa Albă a declarat că Statele Unite ale Americii nu vor trimite trupe americane de menținere a păcii pe teren, în Fâșia Gaza, în niciun rol, în contextual în care autoritățile americane discută cu aliații săi despre viitorul Fâșiei Gaza după conflict

Misiunea Multidimensională de Stabilizare Integrată a Națiunilor Unite operează în Mali din 2012, când militanții islamiști au preluat controlul asupra nordului statului african.

Cum au învățat că e la modă să se exprime în public, toți politicienii vor spune că, din fragedă copilărie, și-au dorit să participe la procesul edificării păcii globale.

Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva se va întâlni, la New York, cu șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, după ce întâlnirea ratată la summitul G7 din luna mai, transmite președinția braziliană

Fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu a subliniat că România sprijină pe deplin viitorul Summit Global pentru Pace, plănuit de Ucraina la finalul anului.

Cardinalul italian Matteo Zuppi a fost trimis de către Papa Francisc într-o misiune de pace în Ucraina, la trei săptămâni dupa vizita sa la Kiev, au informat Sfântul Scaun și media italiene

Armenia şi Azerbaidjan au început negocieri de pace delicate sub auspiciile Statelor Unite, luni, la Washington, cu privire la disputata enclavă Nagorno - Karabah, informează AFP.

Mii de persoane au demonstrat sâmbătă în Germania, la tradiţionalele marşuri de Paşte ale mişcării pentru pace, în favoarea de negocieri pentru a se pune căpăt războiului din Ucraina, relatează DPA, citată de Agerpres.

Statele Unite, dar și alte patru țări europene aliate: Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie și-au exprimat dezacordul față de decizia Israelului de a legaliza nouă colonii în Cisiordania ocupată. O astfel de măsură ar urma să crească tensiunile între israelieni şi palestinieni.

Franţa "susţine procesul de pace" din Columbia, a declarat marţi, la Bogota, secretarul de stat francez Chrysoula Zacharopoulou, cu ocazia unei vizite în ţară, prima etapă a unui turneu în America Latină şi în Caraibe, notează AFP.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să „atingă punctul culminant” până în vara anului 2023, potrivit lui John Spencer, un maior în rezervă al Armatei SUA și cercetător al metodelor de război urban.

Papa Francisc nu şi-a putut reţine lacrimile în timp ce evoca războiul din Ucraina „martirizată”, cu prilejul unei ceremonii publice.

Kremlinul a respins oferta de pace a lui Volodimir Zelenski și spune că trebuie să accepte anexarea celor patru regiuni ucrainene. Dar specialiștii în politică externă au câteva propuneri.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că războiul din Ucraina arată de ce este nevoie de un efort internațional coordonat pentru contracaracrea folosirii energiei, alimentelor sau propagandei ca arme.

Programată cu mare știință a jocurilor politice, această manifestare a fost gândită, pentru a fi pe deplin evocatoare, pe 11.11.22, împlinind un arc de cerc față de momentul din 11.11.11 când a fost semnat armistițiul prin care s-a pus capăt Primului Război Mondial.

Premierul a transmis, în urma unei întrevederi cu ambasadorul Ucrainei în România, că ţara noastră continuă să fie alături de Ucraina pe drumul său spre pace, libertate şi reconstrucţie.

Ministrul de Externe a afirmat, într-un interviu la Digi24, că, în opinia sa, nici Rusia nu dorește în mod real să ajungă la pace, nici Ucraina nu va dori până când nu își va elibera teritoriile.

Se vorbeşte din ce în ce mai mult astăzi despre o posibilă „pace coreeană” în Ucraina. Dincolo de orice speculaţii, vom prezenta în cele ce urmează, pe parcursul a trei episoade, care au fost resorturile, evoluţiile şi modul în care s-a „încheiat” pr...