pace - ultimele știri

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut miercuri un nou apel pentru un armistițiu total, în timp ce oficiali ucraineni discută la Londra cu aliații occidentali despre posibile soluții de încetare a războiului.

În Ucraina, războiul continuă, deși echipe de negociatori caută cu febrilitate soluții ca el să se încheie, cel puțin, într-o formă ”înghețată”. Deocamdată, capătul tunelului nu se arată, speranță există, însă, pentru că, până la urmă, nu vă uitați la titlu, toate războaiele au un sfârșit.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, afirmă că discuțiile cu Statele Unite privind un posibil acord de pace în Ucraina sunt complicate, iar Rusia nu va mai permite niciodată să fie dependentă economic de Vest.

În timp ce comunitatea internațională dezbate scenarii de încheiere a războiului din Ucraina, o realitate prinde contur cu tot mai mare claritate: Vladimir Putin nu mai poate, de fapt, opri acest conflict. Kyiv Post scrie de ce.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat duminică noile „lovituri criminale" ale Rusiei în Ucraina şi a cerut acţiuni puternice dacă Moscova continuă să refuze pacea, transmite AFP.

Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a declarat, marți,1 aprilie, că țara sa este pregătită să joace un „rol constructiv” pentru încheierea conflictului din Ucraina, sprijinind în acelaşi timp Moscova în apărarea „intereselor" sale.

Europa vorbește de pace dar se pregătește de război. Deocamdată doar prin declarații de solidaritate și summit-uri de susținere. Speranța este că SUA se va întoarce, totuși, la sentimente mai bune și va oferi din nou ceea ce Europa, pe cont propriu, nu poate avea: securitate.

Titlul celei de-a treia cărți despre războiul din Ucraina este „Soldați fără frontiere”, pentru că, oricum s-ar numi lupta care se poartă, jertfele sunt ei, combatanții care luptă și suferă și mor cu adevărat.

Discuțiile lui Donald Trump cu Vladimir Putin „au paralizat aliații Ucrainei în Europa”. Nimeni nu este pregătit pentru pace, deși au trecut cinci săptămâni de când președintele SUA a promis că aduce „sfârșitul acestui război teribil”.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a declarat că Ucraina nu reprezintă un obstacol în calea păcii și că sub președinția lui Donald Trump s-ar putea ajunge la un acord echitabil și de durată cu Rusia.

Lidera de la Chișinău, Maia Sandu, subliniază că drumul către pace necesită curaj și garanții de securitate reale pentru Ucraina, într-un mesaj în urma discuțiilor dintre Ucraina și SUA din Arabia Saudită, Kievul acceptând propunerea Americii pentru un armistițiu de 30 de zile.

Ucraina poate obține o pace durabilă cu sprijinul SUA, dar acest lucru necesită o presiune mai mare asupra Rusiei și garanții de securitate credibile, a scris șeful biroului prezidențial, Andrii Ermak, într-un articol de opinie publicat de The Guardian pe 11 martie.

Vladimir Putin „nu este deloc interesat de pace” în Ucraina, a spus sâmbătă șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Declarația vine după o noapte de bombardamente rusești.

Vicepreşedintele american J. D. Vance a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că cel mai bun mijloc de a împiedica o nouă invazie a Rusiei este ca americanii să fie lăsaţi să câştige bani în Ucraina.

”Ucraina contează pe sprijinul Statelor Unite în eforturile sale de a instaura pacea”, a transmis pe X preşedintele Volodimir Zelenski, potrivit Ukrinform.

Întoarcerea la 180 de grade a abordării SUA față de situația din Ucraina, a produs multă stupefacție în cancelariile europene obișnuite să primească mesajele în cască, dar, încet – încet, se caută azimutul ajutător.

Candidatul PSD, PNL şi UDMR la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, a apreciat luni că postările lui Elon Musk privind alegerile din România sau declaraţiile vicepreşedintelui american JD Vance nu reprezintă o ingerinţă în politica internă sau intervenţii în favoarea unui anumit candidat.

Între SUA trumpistă și Rusia putinistă nu mai e nici măcar competiție, ci o luptă abruptă spre hegemonia comună asupra Europei.

După ce secretarul apărării, Pete Hegseth, le-a explicat colegilor europeni, că politicile de securitate europene trebuie să facă dreapta - mprejur, pe 13 februarie vicepreședintele JD Vance a fost și mai radical.

Prețul petrolului a scăzut joi cu 1%, pe fondul unui potențial acord de pace între Rusia și Ucraina care a continuat să exercite presiuni în scădere, alături de creșterea stocurilor de țiței în Statele Unite.

Pentru Ucraina, luna februarie a debutat în forță, deși în multe din evoluții, Kievul este doar un subiect și nu un participant. SUA, dar și Rusia, au semnalat că au poziții asemănătoare în privința organizării de alegeri în Ucraina, pentru a permite negocierea păcii.

A venit și ziua din calendar, 20 ianuarie 2025, Ziua Inaugurării președintelui Trump, ziua în care trebuia să se întâmple totul și nu s-a întâmplat nimic. Vreau să spun, nimic semnificativ din ceea ce ar putea reprezenta o schimbare pentru conflictul din Ucraina.

Declarația președintelui ales Trump potrivit căreia va avea nevoie de mai mult timp pentru a aduce pacea în Ucraina, probabil vreo șase luni, demonstrează încă o dată cât de mare e distanța între retorica electorală și realitatea post – inaugurare prezidențială.

Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că ţara sa „nu este în război”, dar nici nu se bucură de o perioadă de pace, referindu-se la atacurile hibride şi la războiul prin procură care se desfăşoară pe teritoriul ţării, relatează AFP.

Keith Kellogg, nominalizat de președintele american Donald Trump pentru funcția de trimis special pentru Ucraina și Rusia, subliniază că președintele ales „nu încearcă să dea ceva lui Putin sau rușilor, el încearcă de fapt să salveze suveranitatea Ucrainei”.

La început de an 2025, optimismul nu prea dă pe afară, nici pe la Kiev, nici pe la parteneri, și sunt motive serioase pentru această stare de spirit. Conform consilierului Mihailo Podoliak, ”țările NATO nu sunt pregătite din punct de vedere psihologic pentru un război cu Rusia”.

În 24 februarie 2025, războiul din Ucraina va atinge pragul celui de-al treilea an. Conflictul s-a soldat deja cu mai mult de 200.000 de morți și de trei sau patru ori mai mulți răniți, iar numărul victimelor continuă să crească.

La finalul anului 2024, Ucraina se află pe defensivă, cu pierderi grele și un avans constant al forțelor ruse, în timp ce Kievul ia în calcul negocieri de pace, fără a abandona condițiile teritoriale.

Donald Trump a promis că va opri războiul din Ucraina, dar nu este deocamdată clar când și cum se va întâmpla asta. Într-o analiză pentru „Adevărul”, politologul Flavius Caba explică ce pârghii ar putea să aibă Trump și cum i-ar putea convinge pe Putin și Zelenski să oprească focul.

Este decembrie 2024, în curând e ianuarie 2025, lună în care s-a promis că vor fi eliberați porumbeii păcii în Ucraina. La câți vânători se află în spațiul est – european, e greu de crezut că pașnicele păsări dalbe vor avea vreo șansă de supraviețuire atât de curând și la vreme de iarnă și viscol.

Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat recent că nu va abandona Ucraina în eforturile sale de a pune capăt războiului cu Rusia.

Cele două părți direct implicate în conflictul din Ucraina sunt într-o cursă contracronometru de a se poziționa pe culoarul câștigător înainte de tratativele de pace pe care toată lumea le invocă, la care mulți speră, pe care nimeni nu le vrea în condiții dezavantajoase.

Cei care continuă să creadă că soluția „victoriei finale” prezentate de președintele Zelenski e cea care trebuie aleasă, speră că președintele Trump va accelera înainte de a pune frână, altfel spus va escalada un pic, pentru a pune presiune pe Kremlin.

Pe buzele politicienilor de la Kiev sunt două date: 20 ianuarie 2025, data învestirii lui Trump, primul moment pentru o posibilă încetare a focului și ridicarea legii marțiale, și 25 mai, cea mai timpurie dată propusă pentru alegeri. Prima dată este peste două luni. A doua peste șase.

Situaţia actuală de securitate ne arată că pacea nu mai este o certitudine pe continentul european, a declarat, marţi, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, în cadrul alocuţiunii ţinute cu ocazia aniversării a 165 de ani de la înfiinţarea Statului Major.

Pentru perioada post 20 ianuarie 2025, sunt posibile cel puțin două scenarii pentru conflictul din Ucraina, unul pozitiv, un altul negativ. Pentru simplificare, scenariul pozitiv e cel care duce la pace, scenariul negativ e cel în care războiul continuă.

Într-o scrisoare trimisă din postura de „viitor președinte al României”, Mircea Geoană i-a transmis lui Donald Trump, după victoria republicanului la alegerile prezidențiale din SUA, că-i împărtășește „viziunea îndrăzneață a păcii mondiale”.

Nedoritul rezultat al alegerilor americane, din punctul de vedere al Kievului, s-a produs și acum ce se mai poate face pentru Ucraina este să se pregătească terenul de aterizare pentru viitoarele decizii ale Administrației Trump.

Fără SUA, Europa nu poate gestiona un conflict din propriul său spațiu, așteptând în continuare busola americană ca să-i arate Brăila, pardon, estul. Și lunile trec, octombrie, noiembrie, decembrie, vine anul 2025.

Conducătorul Hamas Yahya Sinwar a fost ucis de forțele israeliene în Gaza, iar moartea sa reprezintă un succes pentru Israel. Liderii occidentali văd evenimentul ca o oportunitate să se încheie războiul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că trupe nord-coreene luptă alături de ruși în conflictul din Ucraina. Într-un discurs recent, el a cerut partenerilor să intensifice sprijinul militar, subliniind importanța armamentului cu rază lungă pentru a contracara agresiunea rusă.

În așteptarea victoriei finale, războiul învinge smulgând noi vieți tinere, și nu numai (ultime rapoarte media afirmă că media de vârstă a militarilor ucraineni aflați pe front a ajuns la 48 de ani!), ucrainene, ruse, chiar și din rândul comunității române din Ucraina.

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut o regândire a relației cu Rusia după războiul din Ucraina, pledând pentru o nouă ordine internațională. La „Întâlnirea pentru pace” de la Paris, el a subliniat necesitatea unei organizări europene inovatoare și a reconcilierii cu Balcanii.

În ştiinţele sociale se vorbeşte foarte mult despre „consecinţele neintenţionate”. Unele acţiuni pot avea, pe lăngâ consecinţele intenţionate şi unele neintenţionate, fenomen descris de Robert K. Merton în 1936.

Ucraina și Rusia se află în al treilea an de război, însă acum se vorbește tot mai mult despre negocieri. Expertă în securitate la Washington, Iulia Joja avertizează că rușii ar fi tentați să încalce orice tratat și propune o soluție prin care Moscova ar fi constrânsă să nu mai atace niciodată.

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a surprins pe toată lumea când a cerut negocieri de pace între Ucraina și Rusia. Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu și politologul Cristian Pîrvulescu explică, pentru „Adevărul”, ce s-ar afla în spatele declarației lui Lukașenko.

Ca urmare a incursiunii continue a forțelor ucrainene pe teritoriul Rusiei, Moscova a decis să suspende orice discuții de pace privind războiul său împotriva țării vecine, a declarat miercuri Ministerul rus de Externe.

O încetare a focului fără ca Rusia să își retragă trupele din teritoriile ocupate îi va da timp să își consolideze capacitățile și să reia atacurile asupra Ucrainei, a declarat ambasadorul Ucrainei în Turcia, Vasil Bodnar, într-un interviu acordat Euronews.

Faptul că primarul Kievului, Vitali Kliciko, a vorbit despre încetarea războiului i-a surprins pe mulţi. Ce obiectiv urmăreşte prin asta? Ce gândesc oamenii din Ucraina?

Facţiunile palestiniene, inclusiv rivalii din Hamas şi Fatah, au convenit să pună capăt disensiunilor pe care le au şi să formeze un guvern interimar de uniune naţională în urma unor negocieri purtate în China, care s-au încheiat marţi, a anunţat ministrul chinez de externe, relatează Reuters.

Premierul Viktor Orbán a făcut publică evaluarea sumară și propunerile privind întâlnirile sale cu liderii Ucrainei, Rusiei, Chinei și Turciei, precum și cu fostul preşedinte american, Donald Trump, pe care le-a transmis președintelui Consiliului European, Charles Michel.

Vladimir Putin spune că Moscova este deschisă să se angajeze în discuții de pace cu Ucraina, precizând joi că propunerile prezentate în timpul discuțiilor de la Istanbul din 2022 „rămân pe masă” și pot servi drept bază pentru negocieri ulterioare, potrivit CNN.

Rusia este acum foarte dependentă de China. Iar un apel telefonic de la președintele Xi Jinping poate pune capăt războiului, susține președintele finlandez Alexander Stubb.

Cea mai directă – și din această cauză îmi pare a fi un bun început – aparține doamnei Ursula von der Leyen care spune că atitudinea Rusiei în Ucraina „pregătește viitoare războaie de agresiune”.

Peste 100 de țări și organizații s-au reunit în Elveția pentru o conferință majoră dedicată stabilirii unei căi spre pace între Ucraina și Rusia, dar nu va fi prezentă nicio delegație de la Moscova.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat speranţa sâmbătă de a se ajunge la o „pace justă cât mai repede posibil", în debutul primului summit pentru pace în Ucraina care se desfăşoară în Elveţia, fără participarea Rusiei, potrivit AFP.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și -a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unui „conflict mai larg cu consecinţe devastatoare pentru regiune”, acesta a făcut joi un apel pentru încetarea ostilităţilor de-a lungul liniei de demarcaţie dintre Israel şi Liban.

Papa Francisc a criticat miercuri industria globală de armament, afirmând că este ''groaznic să câştigi bani din moarte'', relatează DPA, potrivit Agerpres.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a discutat cu preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliev despre importanţa avansării procesului de pace cu Armenia, subliniind că „nimic nu justifică o creştere a tensiunilor la graniţa” cu această ţară, potrivit unui comunicat difuzat de Departamentul de Stat

Războiul din Ucraina intră în al treilea an, iar cei mai mulți experți cred că va mai dura cel puțin un an. Între timp, în cel mai mare secret, diplomați americani și ruși au purtat discuții preliminare, iar profesorul Valentin Naumescu se așteaptă ca acestea să se intensifice