pace - ultimele știri

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace de către deputatul norvegian Arild Hermstad, care a făcut anunțul pe pagina sa de Facebook.

Ucraina, Rusia și Statele Unite urmează să poarte vineri discuții trilaterale la Abu Dhabi, marcând primul moment când cele trei țări se așază la aceeași masă de la invazia rusă din 2022.

Papa Leon al XIV-lea a fost invitat să se alăture „Consiliului pentru Pace” inițiat de președintele american Donald Trump.

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut mai multe întrevederi cu omologii săi din Luxemburg, Liechtenstein și Croația la Davos în cadrul Forumului Economic Mondial. Discuțiile s-au concentrat asupra parcursului european al Chișinăului.

Peste jumătate dintre ucraineni susțin organizarea unui referendum privind un posibil acord de pace cu Rusia, arată un sondaj publicat vineri. O parte importantă se opune ideii, în timp ce alții spun că nu s-au hotărât.

Pe parcursul anului 2025, speranța unei încheieri rapide a războiului dintre Rusia și Ucraina a reapărut de mai multe ori. De fiecare dată,

Anul 2025 se încheie cu multe discuții și planuri despre pace, care vor fi analizate și repetate în anul 2026. La sfârșit de an se încing cablurile de comunicații pe liniile roșii, lumea e pătrunsă de spiritul Crăciunului și al Anului Nou, nu e decât speranță în fața noastră.

Șeful Direcției principale de informații militare a Ucrainei, Kirilo Budanov, afirmă că februarie 2026 ar putea reprezenta cea mai favorabilă perioadă pentru ajungerea la un acord real de încetare a războiului cu Rusia.

Liderii de la Moscova susțin că noua propunere prezentată de Kiev diferă radical de documentul negociat cu Statele Unite.

Președintele rus respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține că Moscova își dorește doar o „pace adevărată”, a transmis luni Kremlinul.

Premierul Alexandru Munteanu a avut o întrevedere cu secretarul general adjunct al NATO pentru Afaceri Politice și Politica de Securitate, Boris Ruge, în cadrul căreia cei doi au discutat despre contextul regional de securitate, precum și despre sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienței țării v

Numele preşedintelui american Donald Trump a fost inscripţionat miercuri pe faţada Institutului American pentru Pace din Washington.

Nimic nu e mai sigur ca un război în desfășurare și nimic nu e mai nesigur ca un plan de încheiere a lui. Noul proiect de acord de pace în 28 de puncte, apărut din spuma media, încearcă să realizeze contrariul. În paralel cu războiul propriu-zis, a început și războiul pentru pace în Ucraina.

Vladimir Putin și consilierii săi transmit că Rusia este pregătită să discute cu Washingtonul despre un posibil acord de pace în Ucraina.

SUA au făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta propunerile lor menite să pună capăt războiului cu Rusia, în timpul negocierilor de duminică de la Geneva.

În urma convorbirii telefonice cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, președintele rus Vladimir Putin a declarat că planul de pace pentru Ucraina este similar cu cel discutat la recentul summit ruso-american din Alaska.

Un cunoscut expert în securitate, un politolog și un analist militar analizează pentru „Adevărul” consecințele pe care le-ar putea avea asupra României dacă Ucraina ar fi împinsă să semneze ultimul plan de pace elaborat de administrația Trump.

Ucraina a primit, miercuri, 19 noiembrie, o nouă propunere de pace din partea SUA, care prevede, printre altele, să cedeze unele teritorii către Rusia şi reducerea cu jumătate a armatei sale.

Administraţia Trump lucrează, în consultare discretă cu Rusia, la un plan amplu pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit unor oficiali americani şi ruşi citaţi de Axios.

Președintele Vladimir Putin a semnat două legi care permit înrolarea cetățenilor ruși pe tot parcursul anului și mobilizarea rezerviștilor chiar și în timp de pace.

Pentru mulți, singurul lucru important privind războiul din Ucraina este să afle când se termină. Am o veste proastă: s-ar putea să trăim periculos aici, în estul Europei, mult timp de acum înainte. Dacă nu apare, între timp, vestea minunată a unui armistițiu.

Pacea s-a terminat și țara trebuie să fie gata pentru orice scenariu. Pentru prima dată, primul ministru și președintele sugerează că România trebuie să se pregătească de război dacă vrea să aibă pace.

Pe data de 5 octombrie a avut loc la București marșul de protest pro-Palestina.

Premiul Nobel pentru Pace va fi anunțat vineri, 10 octombrie, pe fondul unui climat internațional tensionat, marcat de conflicte armate, crize umanitare și instabilitate geopolitică. Printre cei care aspiră la distincție se numără și președintele american Donald Trump.

Din ce în ce mai multe referințe, în această perioadă, la războiul de iarnă. De parcă iarna ar fi o soluție la impasul războaielor. Uneori, însă, iarna este, cu adevărat, anotimpul când se nominalizează învingătorii și învinșii, anotimpul cel mai sincer cu suferința. Iarna 2026? Cine știe...

Nu toate războaiele, nu toate bătăliile trebuie duse până la capăt. Unele sunt, însă, sortite pentru aceasta. Nu știm încă din ce categorie face parte războiul din Ucraina, deocamdată e bine că putem discuta despre armistiții și acorduri de pace. Și că putem spera.

Europa s-a dus la Washington ca să negocieze prin reprezentanți și s-a întors ca să pună în practică ce se negociase anterior în Alaska. Ucraina s-a dus să propună cumpărarea unui armament care nu mai există cu bani pe care încă nu-i are. Doar războiul continuă într-o logică proprie.

Diplomația încearcă să preia inițiativa pentru a pune capăt războiului din Ucraina, iar primele progrese nu s-au lăsat așteptate. Totuși, există în continuare și piedici semnificative.

La negocierile din Alaska s-a mers pe covorul roșu, mașinile blindate cu număr de Rusia s-au plimbat printr-o bază militară americană, nu s-a semnat nimic dar s-a decis, probabil, totul, ceilalți spectatori, Europa, Ucraina, vor afla în reluare despre ce a fost vorba. Iar noi, după aceea.

Evenimentele se precipită la Kiev și situația devine tensionată și pe front. Negocierile s-au desfășurat ca să fie bifate, Ucraina se scufundă în canicula protestelor, iar temperatura ridicată poate oricând să se transforme în furtună.

O pace negociată în Ucraina nu va fi posibilă decât după ce Rusia va suferi pierderi semnificative pe câmpul de luptă — este concluzia reiterată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), think tank american specializat în analiză militară.

Putin a cerut 60 de zile, Trump a oferit 50. Războiul din Ucraina a intrat în faza de resetare, se mută frontul, se schimbă tehnologiile militare. La 1 septembrie se va face bilanțul și se va continua numărătoarea.

Războaiele se încep cu ușurință și se încheie cu greutate. Războaiele cu mulți spectatori au cel mai îndepărtat sfârșit. Sunt precum serialele lacrimogene în care speranța trăiește până la sfârșit deși ea a murit odată cu primele replici.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a oferit lui Donald Trump un cadou simbolic, în timpul cinei oficiale de luni seară de la Casa Albă.

Un înalt oficial militar rus afirmă că președintele american Donald Trump nu va interveni în sprijinul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă ambii lideri sunt implicați în negocieri indirecte privind o posibilă soluționare a conflictului ruso-ucrainean.

Războiul din Ucraina, conflictul persistent din Orientul Mijlociu și instabilitatea crescândă la nivel mondial continuă să alimenteze o spirală a nesiguranței globale.

Războaiele nu seamănă dar se adună, uneori, mai multe în același timp. Uneori, armistițiul dintr-un război poate ajuta în celălalt, alteori doar îl aprinde și mai tare. Iar pacea vine și mai greu, e drumul lung și e întotdeauna o lebădă neagră ascunsă între sălcii.

Nici măcar cel mai optimist scenariu nu aduce pacea.

Negocierile de la Istanbul au avut loc în timp ce pe pistele unor baze aeriene ruse ardeau încă bombardierele strategice purtătoare de arme nucleare. Între timp s-a mai adăugat pe agenda succeselor ucrainene și un nou atac asupra Podului de la Kerci. Doar pe frontul din Donbas nimic nou.

Oficialii ruși și ucraineni urmează să se înâlnească din nou, luni, 2 iunie, la Istanbul pentru a purta discuții de pace. După prima rundă de negocieri, din 16 mai, a avut loc cel mai mare schimb de prizonieri de război.

Vladimir Putin este, aparent, deschis la ideea unui acord de pace în Ucraina. Însă nu oricum.

Pacea nu vine ușor și, câteodată, pare că nu mai vine deloc. Războiul din Ucraina a intrat în etapa negocierilor care pot să dureze, însă, ani de zile. Între timp, pe front, tehnologiile militare seceră vieți cu mijloace de ucis din ce în ce mai sofisticate, mai numeroase, mai ușor de produs.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea înregistra progrese în ceea ce privește o eventuală soluționare în următoarele 10–14 zile, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un interviu pentru presa turcă.

Papa Leon al XIV-lea a cerut încetarea conflictelor globale în prima sa rugăciune publică de duminică, rostită de la Vatican în fața a zeci de mii de credincioși.

Suntem gata de luptă pentru România liberă și europeană. Pe aici putiniștii, trumpiștii și vânzătorii de țară nu vor trece. Aici este România, aici este Europa.

Începutul de mai este momentul când se aniversează victoriile, se celebrează pacea și se pregătesc ofensivele militare de vară. Pentru războiul din Ucraina următoarele săptămâni vor fi decisive asupra cursului pe care îl va urma confruntarea din stepa Donbasului. Va fi armistițiu, va fi pace?

Rusia propune o încetare a focului între 8 și 10 mai, despre care susține că ar testa disponibilitatea Kievului de a negocia pacea. Ucraina consideră, însă, că este vorba de o pauză prea scurtă pentru discuții reale.

Trecerea de la primăvară la vară este un bun interval pentru pace, și s-a ajuns de multe ori la pace în acest interval, dar și pentru război, și multe ofensive militare au avut loc tot în acest răstimp. Ce traseu va urma războiul din Ucraina? Vom afla în câteva săptămâni. Deocamdată să numărăm...

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut miercuri un nou apel pentru un armistițiu total, în timp ce oficiali ucraineni discută la Londra cu aliații occidentali despre posibile soluții de încetare a războiului.

În Ucraina, războiul continuă, deși echipe de negociatori caută cu febrilitate soluții ca el să se încheie, cel puțin, într-o formă ”înghețată”. Deocamdată, capătul tunelului nu se arată, speranță există, însă, pentru că, până la urmă, nu vă uitați la titlu, toate războaiele au un sfârșit.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, afirmă că discuțiile cu Statele Unite privind un posibil acord de pace în Ucraina sunt complicate, iar Rusia nu va mai permite niciodată să fie dependentă economic de Vest.

În timp ce comunitatea internațională dezbate scenarii de încheiere a războiului din Ucraina, o realitate prinde contur cu tot mai mare claritate: Vladimir Putin nu mai poate, de fapt, opri acest conflict. Kyiv Post scrie de ce.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat duminică noile „lovituri criminale" ale Rusiei în Ucraina şi a cerut acţiuni puternice dacă Moscova continuă să refuze pacea, transmite AFP.

Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a declarat, marți,1 aprilie, că țara sa este pregătită să joace un „rol constructiv” pentru încheierea conflictului din Ucraina, sprijinind în acelaşi timp Moscova în apărarea „intereselor" sale.

Europa vorbește de pace dar se pregătește de război. Deocamdată doar prin declarații de solidaritate și summit-uri de susținere. Speranța este că SUA se va întoarce, totuși, la sentimente mai bune și va oferi din nou ceea ce Europa, pe cont propriu, nu poate avea: securitate.

Titlul celei de-a treia cărți despre războiul din Ucraina este „Soldați fără frontiere”, pentru că, oricum s-ar numi lupta care se poartă, jertfele sunt ei, combatanții care luptă și suferă și mor cu adevărat.

Discuțiile lui Donald Trump cu Vladimir Putin „au paralizat aliații Ucrainei în Europa”. Nimeni nu este pregătit pentru pace, deși au trecut cinci săptămâni de când președintele SUA a promis că aduce „sfârșitul acestui război teribil”.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a declarat că Ucraina nu reprezintă un obstacol în calea păcii și că sub președinția lui Donald Trump s-ar putea ajunge la un acord echitabil și de durată cu Rusia.

Lidera de la Chișinău, Maia Sandu, subliniază că drumul către pace necesită curaj și garanții de securitate reale pentru Ucraina, într-un mesaj în urma discuțiilor dintre Ucraina și SUA din Arabia Saudită, Kievul acceptând propunerea Americii pentru un armistițiu de 30 de zile.

Ucraina poate obține o pace durabilă cu sprijinul SUA, dar acest lucru necesită o presiune mai mare asupra Rusiei și garanții de securitate credibile, a scris șeful biroului prezidențial, Andrii Ermak, într-un articol de opinie publicat de The Guardian pe 11 martie.