Exclusiv Cât de aproape e acum pacea în Ucraina și ce are de făcut România. „Asta arată capacitatea Europei de a se mobiliza”
0Diplomația încearcă să preia inițiativa pentru a pune capăt războiului din Ucraina, iar primele progrese nu s-au lăsat așteptate. Totuși, există în continuare și piedici semnificative. Politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, când am putea avea pace în Ucraina și care sunt argumentele pro și contra, în acest moment.
Războiul din Ucraina continuă cu o intensitate mult sporită pe front, însă este acum dublat de o activitate intensă diplomatică. Totul a culminat cu întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin, de săptămâna trecută, dar mai ales cu discuțiile directe pe care șeful statului american le-a avut, luni seară, cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, respectiv cu liderii europeni.
Evident, dialogul s-a axat pe marginea planurilor de încetare a războiului din estul Ucrainei, însă există și destule necunoscute, dat fiind că doar o parte dintre detaliile negocierilor au ajuns în spațiul public, restul fiind deocamdată secrete.
Vești bune, dar lipsește încă certitudinea
La finele ambelor runde de discuții, toată lumea s-a arătat oarecum mulțumită de felul în care acestea au decurs, dar mai ales de perspectivele deschise. Totuși, niciunul dintre participanți nu a riscat un pronostic cu privire la momentul în care se va pune capăt războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.
Într-o încercare de descifrare a contextului geopolitic și de identificare a posibilelor urmări ale conflictului militar care ține Europa în stare de tensiune, „Adevărul” a apelat la politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zürich (Elveția), unul dintre cei mai cunoscuți experți europeni în politici de securitate. Acesta se arată mai degrabă rezervat cu privire la efectele imediate ale negocierilor și discuțiilor sub „umbrela” SUA, însă admite că au fost făcuți mai mulți pași în direcția corectă.
„Eu cred că ceea ce ne arată întrunirea de la Washington este că există suficienți oameni în administrația Trump care sunt interesați de menținerea unei relații bune transatlantice. Aceștia au suficient de multă influență asupra lui Donald Trump încât acesta să asculte și să nu provoace niște probleme care să fragmenteze și mai mult relația transatlantică, mai cu seamă în ceea ce privește situația de pe frontul din Ucraina”, este primul aspect remarcat de Ghincea.
De ce nu se grăbește Putin să pună punct războiului
Totuși, acest lucru nu este suficient pentru a putea spune cu certitudine că ne îndreptăm în direcția unei păci juste și durabile. De fapt, deocamdată, Federația Rusă dă dovadă de multă inflexibilitate, chiar dacă aparent Moscova ar fi dispusă să facă unele concesii minore. Ideea de bază este însă, spune Marius Ghincea, că „Vladimir Putin nu este deloc convins în acest moment că ar trebui să încheie pacea sau cel puțin să semneze un armistițiu”.
„Dacă este să ne uităm atent și din cealaltă perspectivă, cea rusească, nu cred că există în acest moment șanse pentru o pace sau chiar pentru un armistițiu, pentru simplul fapt că Vladimir Putin nu este încă interesat cu adevărat de acest lucru. Condițiile strategice de pe front sunt acum de așa natură încât rușii să nu simtă nevoia să facă compromisuri. Iar atâta timp cât Vladimir Putin nu este gata să facă unele compromisuri, războiul va continua”, mai spune Marius Ghincea.
Vestea proastă este că rușii par să aibă tot mai multe argumente pe front, iar ucrainenii fac față tot mai greu tăvălugului rusesc. Acesta este și motivul pentru care Vladimir Putin consideră că este prematur să negocieze serios și că va putea să-și impună mult mai ușor condițiile, când se va trece cu adevărat la discuții, după ce frontul va fi spart, iar trupele ruse vor pune mâna pe zona fortificată ucraineană.
„Din păcate, rușii au de partea lor și unele argumente, pentru că ar putea să spargă frontul. Chiar dacă nu au avut victorii majore până acum, rușii înaintează constant și au obținut unele succese care le permit să fie optimiști. Iar ucrainenii nu au reușit să întoarcă direcția de atac, să înceapă o contraofensivă. De altfel, frontul a și fost spart, cel puțin într-o anumită zonă, e adevărat că doar pentru o zi, ceea ce arată însă cât de gravă este situația”, adaugă expertul.
De cine depinde, până la urmă, totul
În aceste condiții, chiar dacă o întâlnire între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin nu mai reprezintă un scenariu științifico-fantastic, discuțiile cu adevărat serioase despre pace mai au de așteptat, crede Marius Ghincea. Și nu din vina lui Volodimir Zelenski, a lui Donald Trump sau a aliaților europeni.
„Eu nu cred că vor exista discuții serioase anul acesta. Dar totul va depinde foarte mult de situația care va fi pe front. Și va depinde foarte mult și ce poziție vor avea în continuare americanii. Pentru că Statele Unite ale Americii nu au mai autorizat alte pachete de susținere militară concretă pentru Ucraina, deși europenii, în special germanii, au continuat și vor continua să cumpere arme americane pentru ucraineni. Dar mai depinde foarte mult și de capacitatea Ucrainei de a menține frontul. Însă cel mai important va fi să vedem care va fi pe viitor poziția lui Donald Trump. Aseară, Trump a reacționat pozitiv față de Ucraina și față de europeni, ceea ce reprezintă un motiv de optimism”, punctează Marius Ghincea.
Nu este mai puțin adevărat și faptul că toate aceste aspecte pozitive le sunt datorate în mare măsură liderilor europeni. Președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul britanic, Keir Starmer, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, dar și șeful NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Italiei, Giorgia Meloni, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, adică delegația europeană, a reușit să fie convingătoare la Washington și a dublat din plin eforturile lui Volodimir Zelenski. Aici, Marius Ghincea vede rezultatele unei unități europene, care a funcționat mai bine ca oricând.
„Europenii au reușit să-l influențeze pe Trump, se pare că au reușit să-l convingă foarte bine pe liderul de la Casa Albă să reacționeze exact așa cum și-au dorit ei. Iar poziția lui Trump, spuneam, e esențială. Acum, el e binevoitor față de europeni și acționează împreună, cumva. Ceea ce nu era deloc clar acum câteva luni. Acest lucru arată totuși capacitatea Europei de a se mobiliza, de a se coordona și de a urmări un interes sănătos”, explică Ghincea.
România nu-și poate permite să subestimeze riscurile
Potrivit spuselor lui Marius Ghincea, efortul comun va trebui să continue, iar europenii trebuie să acționeze și pe viitor într-un mod coordonat, lăsând la o parte orice fel de interese egoiste care ar putea să dăuneze unității lor.
România, la rândul ei, va trebui să fie parte a acestei coaliții de voință și să acționeze ferm, sprijinind Ucraina, la fel cum a făcut-o până de curând. Alternativa nu există. Dacă trupele Federației Ruse ar reuși să spargă frontul ucrainean, ar exista riscul să ajungă în Republica Moldova și chiar până la gurile Dunării, ceea ce ar echivala cu vecinătatea Rusiei cu România. De altfel, doar câteva sute de kilometri ne despart de front, iar în cazul în care acesta s-ar prăbuși nu există niciun fel de garanții că rușii nu ar înainta până la granițele României, chiar dacă nu ar ataca România. Marius Ghincea știe ce ar trebui să facă România, în situația dată.
„Trebuie să sprijinim militar cât se poate de mult Ucraina, pentru a evita ca Rusia să ajungă la granițele noastre. Dar dacă ajunge Rusia la granițele noastre, România trebuie să continue investițiile în consolidarea capacității noastre de apărare și descurajare, alături de consolidarea capacității aliate din NATO de apărare colectivă și descurajare”, conchide expertu
Se încarcă comentariile...
