Rusia intensifică războiul hibrid în Europa. Ce au în comun spionul capturat în România, dronele de la Leipzig și atacurile din Marea Britanie

Rusia își extinde operațiunile de război hibrid în Europa, iar România se află printre țările vizate. Cazul cetățeanului rus acuzat că a fotografiat și filmat obiective militare și infrastructuri critice de pe teritoriul țării vine după o serie de operațiuni atribuite Moscovei în Germania, Marea Britanie și Italia, de la tentative de sabotaj și atacuri cu drone până la recrutarea unor persoane pentru acțiuni incendiare.

Rusia intensifică războiul hibrid în Europa Foto: Shutterstock

Ivan Kutsenko, un cetățean rus stabilit în țara noastră, aflat sub monitorizare din februarie, a fost documentat în timp ce fotografia și filma obiective militare, centre de comunicații și infrastructuri critice, inclusiv aeronave cargo ucrainene.

Potrivit Serviciului Român de Informații, bărbatul ar fi realizat materiale foto-video cu centre de comunicații și baze militare românești utilizate de aliații NATO, sedii ale instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, precum și infrastructuri critice.

El ar fi primit instrucțiuni de la un intermediar pentru a fotografia și filma obiective de interes strategic militar.

Bărbatul reținut pentru spionaj în favoarea Rusiei Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Modul de operare amintește de cazul Leipzig

Incidentul nu este unul fără precedent, iar modul de operare amintește de alte episoade similare. La începutul lunii septembrie, poliția criminalistică germană a identificat ADN-ul a doi bărbați care dețin pașapoarte rusești și care sunt suspectați că au transportat și pregătit o dronă încărcată cu explozibili în apropierea aeroportului din Leipzig.

Primul suspect ar fi cetățean belarus și ar deține și un pașaport rusesc. Potrivit presei germane, acesta ar fi intrat în spațiul Schengen folosind o viză turistică italiană emisă la Minsk. Bărbatul ar fi fost anterior în atenția autorităților pentru infracțiuni comise în statele baltice.

Cel de-al doilea suspect ar avea pașapoarte rus și leton și s-ar fi născut în Rusia. Conform informațiilor publicate de NDR, WDR și „Süddeutsche Zeitung”, el ar fi avut rolul de coordonator logistic și instructor în cadrul operațiunii.

Incidentul a avut loc la începutul lunii august, la aeroportul din Leipzig, un punct strategic pentru operațiunile militare germane și ale NATO.

O dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită în zona securizată destinată operațiunilor de transport de marfă, în apropierea mai multor aeronave cargo ucrainene. Potrivit informațiilor publicate de presa germană, câteva minute mai târziu, o altă dronă ar fi lovit un avion de marfă operat de DHL. Ulterior, o a treia dronă ar fi fost găsită în apropierea aeroportului, prezentând, de asemenea, urme de substanțe explozive.

În cele din urmă, Germania a anunțat că Rusia se află în spatele tentativei de atac cu dronă. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat pe 1 septembrie că atacul urmează „tiparul bine stabilit al operațiunilor hibride rusești din Europa”.

Atacurile din Marea Britanie, coordonate de un presupus agent rus

Totodată, un presupus agent rus ar fi coordonat o serie de atacuri incendiare în Marea Britanie, inclusiv asupra unor proprietăți asociate premierului britanic Keir Starmer. Bărbatul, cunoscut sub pseudonimul „El Money”, ar fi recrutat persoane prin intermediul unor aplicații de mesagerie criptată și le-ar fi oferit bani în criptomonede pentru a comite atacurile.

O investigație publicată de BBC arată că operațiunea ar fi inclus și acțiuni de dezinformare, prin care erau create conturi și organizații fictive pentru a răspândi mesaje menite să amplifice tensiunile și să creeze confuzie. Cazul este, de asemenea, investigat de autoritățile britanice ca parte a activităților atribuite serviciilor ruse de informații.

Rețea de spionaj rusă, destructurată la Roma

În luna iulie, autoritățile italiene au anunțat că au destructurat o rețea de spionaj a Moscovei, care urmărea obținerea de informații clasificate despre sistemele de apărare antiaeriană oferite Ucrainei de către statele occidentale.

Acestea au monitorizat un ofițer GRU, Mihail Astakov, care l-ar fi plătit pe Gavino Piras, fost ofițer de informații italian, pentru a obține date strategice despre sistemele Samp-T și Michelangelo Dome. În urma acestei operațiuni, Italia a expulzat doi atașați militari ruși.

România, țintă a războiului hibrid dus de Rusia

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului american avertiza în luna august că serviciile de informații externe ale Rusiei au demonstrat flexibilitate în desfășurarea acestor atacuri și în adaptarea la răspunsurile europene, precum sancțiunile, expulzarea ofițerilor de informații, intensificarea operațiunilor militare și sporirea nivelului de supraveghere și verificare în domeniul informațiilor.

Totodată, acestea desfășoară operațiuni tot mai agresive, care implică un risc mai mare de a fi descoperite. Unii oficiali europeni au afirmat că Rusia folosește tactici de război hibrid pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Rusiei.

Printre țările menționate de raport ca fiind ținte se numără România și Bulgaria, care, potrivit oficialilor americani, s-ar fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor ruse de tip hibrid începând din 2022.

Raportul menționează că printre exemplele de amenințări hibride atribuite Rusiei se numără bruiajul GPS, cât și încălcări ale spațiului aerian, însă amenințările nu se opresc aici.

Raportul amintea atunci că, într-un dosar penal aflat în desfășurare, doi cetățeni ucraineni, suspectați că au fost recrutați și coordonați de serviciile de informații ruse, sunt acuzați că au încercat să saboteze sediul fizic al companiei ucrainene de curierat Nova Post din București. Procurorii ar fi legat cazul de un complot mai amplu, care ar fi inclus obiective din Polonia.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, generalul Marius Crăciun, cofondator al Forţele pentru Operaţii Speciale din România, susține că „suntem expuși și suntem în pericol pentru că suntem în eșalonul 2”.

„Suntem într-un pericol, e un pericol latent. Și când zic că ne aflăm în pericol, mă refer la faptul că există riscul ca acest război hibrid să se intensifice, mai ales că vedem că da, Rusia își schimbă strategia din mers (...) Nu, Rusia nu o să ne bombardeze mâine, dar trebuie să fim în permanență vigilenți. Este total exclus să ne bombardeze, dar atacuri hibride, inclusiv cu drone, inclusiv cu atacuri la infrastructură critică, ne putem aștepta și, în opinia mea, nu suntem încă suficient de bine pregătiți”, a declarat el.