România, „țintă principală” a războiului politic dus de Rusia. Raport prezentat în Congresul SUA

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, în 2022, oficiali americani și europeni au acuzat Rusia că desfășoară o campanie susținută de activități ostile în Europa, denumite adesea război hibrid, arată un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului american.

România este o țintă a războiului hibrid dus de Rusia FOTO Shutterstock

Serviciile de informații externe ale Rusiei au demonstrat flexibilitate în desfășurarea acestor atacuri și în adaptarea la răspunsurile europene, precum sancțiunile, expulzarea ofițerilor de informații, intensificarea operațiunilor militare și sporirea nivelului de supraveghere și verificare în domeniul informațiilor, se arată în documentul prezentat în Congresul SUA.

Totodată, acestea desfășoară operațiuni tot mai agresive, care implică un risc mai mare de a fi descoperite. Unii oficiali europeni au afirmat că Rusia folosește tactici de război hibrid pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Rusiei.

Oficialii europeni și analiștii de politică externă au stabilit că Rusia s-a implicat în activități de război hibrid care au vizat țări din întreaga Europă. Printre cele mai afectate sunt Polonia, cele trei state baltice - Lituania, Letonia și Estonia -, România și Bulgaria.

"Toate cele șase țări se află pe flancul estic al NATO, de-a lungul Mării Baltice sau al Mării Negre, două regiuni pe care atât NATO, cât și Rusia le consideră importante din punct de vedere strategic. Cele șase state au oferit Ucrainei sprijin militar și de altă natură și au acordat prioritate eforturilor de descurajare a unei eventuale agresiuni ruse împotriva teritoriului NATO", se arată în raport.

Raportul avertizează că, proximitatea geografică a acestor țări față de Rusia sau față de aliatul Rusiei, Belarus, le face mai expuse anumitor tactici transfrontaliere, precum folosirea migrației ca instrument și încălcările spațiului aerian, precum și efectelor directe și indirecte ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

România, țintă a războiului hibrid dus de Rusiaa

România și Bulgaria, două state membre NATO și ale Uniunii Europene situate la Marea Neagră, s-ar fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor ruse de tip hibrid începând din 2022.

Expunerea la astfel de tactici poate avea implicații asupra stabilității interne, infrastructurii critice și securității celor două țări, precum și asupra dezvoltării resurselor energetice offshore și a altor oportunități comerciale strategice.

Raportul menționează că printre exemplele de amenințări hibride atribuite Rusiei se numără bruiajul GPS, cât și încălcări ale spațiului aerian.

Potrivit bilanțului prezentat de Ministerul Apărării, la sfârșitul lunii iulie, au fost înregistrate peste 100 de atacuri pe teritoriul ucrainean în proximitatea graniței cu România de la începutul războiului declanșat de Rusia.

În 33 de cazuri au fost semnalate pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național, iar în circa 50 de situații au fost identificate fragmente de drone/drone pe teritoriul României.

Infografic generat cu AI pe baza datelor MApN

Cel mai mare incident a avut loc în luna mai, când o dronă rusească GERAN-2 s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din Galați, două persoane fiind rănite. În alte incidente, produse pe parcursul a trei zile în iulie 2026, avioane de luptă F-16 românești au doborât drone care pătrunseseră în spațiul aerian al României. Cel puțin una dintre acestea a fost evaluată ca fiind de origine rusă. Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Rusiei și au expulzat un diplomat rus.

O dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați FOTO Facebook

Amenințarea cibernetică și sabotaje

Amenințările nu se opresc, însă, la drone intrate ilegal în spațiul aerian românesc. Potrivit raportului, România și Bulgaria s-au confruntat cu atacuri de tip DDoS și cu alte atacuri cibernetice perturbatoare pe care autoritățile și alți experți le atribuie unor grupări de hackeri pro-ruse.

Aceste atacuri cibernetice ar fi vizat sisteme asociate alegerilor, alte sisteme guvernamentale și infrastructura critică.

De asemenea, în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au legat suspectul de „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”.

Într-un dosar penal aflat în desfășurare, doi cetățeni ucraineni, suspectați că au fost recrutați și coordonați de serviciile de informații ruse, sunt acuzați că au încercat să saboteze sediul fizic al companiei ucrainene de curierat Nova Post din București. Procurorii ar fi legat cazul de un complot mai amplu, care ar fi inclus obiective din Polonia.

Ingerințele politice

Un studiu realizat în 2024 a concluzionat că România este „o țintă principală pentru campaniile rusești de război politic”, Rusia urmărind să „creeze un climat de incertitudine și anxietate” în societatea românească, să „fragmenteze coeziunea societății românești”, să „erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE” și să slăbească sprijinul popular pentru Ucraina.

Autoritățile române și alți observatori au acuzat Rusia că încearcă să se amestece în alegerile din România printr-o combinație de dezinformare, manipularea rețelelor sociale și atacuri cibernetice.

În octombrie 2025, președintele Nicușor Dan a prezentat la Copenhaga, liderilor Uniunii Europene un document de 25 de pagini care conține dovezi privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din România, desfășurate cu un an înainte.

Potrivit documentului, „România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății”.

„Ca instrument specific al războiului hybrid, implică cultivarea unor rețele de mass-media, organizații și resurse politice interne ale statului țintă, prin intermediul cărora să fie diseminate narativele Federației Ruse. În anul 2024, în România s-a constatat o adaptare a acestei metode, prin instrumentalizarea curentului extremist”, se mai arăta în document.