29 septembrie: Ziua când a murit Iulia Hașdeu, copilul-minune cu un destin tragic

Pe 29 septembrie 1888 a murit Iulia Hașdeu, fiica scriitorului Bogdan Petriceicu Hașdeu. Tot pe 29 septembrie s-a născut lingvistul Iorgu Iordan.

Iulia Hașdeu-tablou Foto: Tablou

1846: S-a născut agronomul, profesorul şi omul politic Dimitrie Comşa

S-a născut la Sibiu și a fost un ilustru agronom, profesor și om politic român, recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul agricol și implicarea în viața politică a României.

El a fost unul dintre semnatarii Memorandumului din 1892, un document important pentru comunitatea românească din Transilvania, care a cerut drepturi și recunoaștere pentru românii din această regiune, aflată sub administrația austro-ungară.

Agronom de profesie, Dimitrie Comșa a avut un impact semnificativ asupra modernizării agriculturii românești prin intermediul lucrării sale intitulate „Călăuza agricolă”. Acest ghid agricol a oferit sfaturi și cunoștințe practice pentru fermieri, contribuind la creșterea productivității agricole și la dezvoltarea economică a țării.

Dimitrie Comșa Foto: Wikipedia

Pe lângă activitatea sa agricolă, Dimitrie Comșa a fost și un om politic dedicat. A fost un fruntaș al Partidului Național Român și a susținut cauza românilor din Transilvania, pentru a obține drepturi și reprezentare în cadrul administrației austro-ungare.

În recunoașterea contribuțiilor sale semnificative, Dimitrie Comșa a devenit membru de onoare al Academiei Române în 1926. Moartea sa, în 1931, a încheiat o viață dedicată modernizării agriculturii și luptei pentru drepturile românilor din Transilvania, lăsând o moștenire remarcabilă în istoria țării.

1888: A murit Iulia Hașdeu, scriitoare română

Iulia Hașdeu, considerată un copil minune al literaturii române, a fost prima româncă ce a studiat la prestigioasa Sorbona. Ea a publicat poezii și piese de teatru încă din adolescență, impresionând prin talentul și maturitatea sa artistică. Din păcate, cariera sa promițătoare a fost întreruptă brusc de o boală necruțătoare, tuberculoza, care a răpit-o la doar 18 ani.

Iulia Hașdeu Foto: Captură video

Moartea Iuliei l-a inspirat pe tatăl ei, savantul Bogdan Petriceicu Hașdeu, să construiască castelul de la Câmpina, un monument închinat memoriei ei. Legenda spune că Iulia ar fi comunicat cu tatăl ei din lumea de dincolo, iar această credință a contribuit la misticismul și fascinația care înconjoară chiar și astăzi castelul.  

1888: S-a născut lingvistul Iorgu Iordan

S-a născut la Tecuci, județul Galaţi. A urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Iaşi (1908-1911), concomitent fiind student şi la Facultatea de Drept (1908-1912). În 1919 şi-a susţinut teza de doctorat, potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)”.

Şi-a continuat studiile la Bonn, Berlin şi Paris (1921-1925) şi a efectuat câteva călătorii de studii în Italia şi Spania. A devenit profesor titular la catedra de Limbi şi Literaturi Romanice (1927-1934), apoi la Catedra de Filologie Română a Universităţii din Iaşi; decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi (1938-1939).

A fost transferat în 1946 la Bucureşti, unde a ţinut cursuri de lingvistică romanică, lingvistică generală şi de limba română. În 1956 a trecut la catedra de Filologie Romanică a Universităţii din Bucureşti, contribuind în mod hotărâtor la crearea unei Catedre de Limba şi Literatura Spaniolă. A deținut funcțiile de: decan al Facultăţii de Filologie (1947-1950, 1956-1957) şi rector al Universităţii din Bucureşti (1957-1958); director al Teatrului Naţional din Iaşi (1928-1930, 1944- 1945), ambasador al României la Moscova (1945-1947). A pus bazele Institutului de Filologie Română „Al. Philippide” din Iaşi, al cărui director a fost. De asemenea, a fost directorul Institutului de Lingvistică din Bucureşti (1949-1952, 1958-1970).

Iorgu Iordan Foto: Arhive

A condus o serie de reviste ale Academiei Române: „Studii şi cercetări lingvistice”, „Revue roumaine de linguistique”, „Limba română”. A întemeiat Societatea română de lingvistică romanică (1962), pe care a condus-o până la sfârşitul vieţii.

Printre cele peste 500 de lucrări, studii, articole, comunicări, în domeniul limbii române, al lingvisticii romanice şi al lingvisticii generale, se numără: „Introducere în studiul limbilor romanice. Evoluţia şi starea actuală a lingvisticii romanice”, „Gramatica limbii române”, „Limba română contemporană”, „Crestomaţie romanică”, „Istoria limbii române (Pe-nţelesul tuturora)”. A fost şi istoric şi critic literar, publicând studii despre Cervantes, Dante, Goethe, Lope de Vega, Petrarca, dar şi despre Arghezi, Caragiale, Creangă, Eminescu, Rebreanu, Sadoveanu ş.a.

A fost editor al „Letopiseţului Ţării Moldovei” de Ion Neculce (1955) şi al „Scrierilor” lui Ion Creangă (1964); redactor responsabil al „Dicţionarului limbii române”. La 12 august 1948, devine membru titular activ al Academiei Române, iar ulterior, vicepreşedinte al acestei instituţiei (1959-1966). A murit la 20 septembrie 1986.

1910: A murit Arsenie Boca, ieromonah, teolog și artist român

Arsenie Boca este una dintre cele mai venerate figuri ale ortodoxiei românești. Cunoscut ca duhovnic și pictor bisericesc, a jucat un rol esențial în viața spirituală a României din secolul XX. Activitatea sa a fost influențată de regimul comunist, care l-a persecutat pentru credințele și popularitatea sa, fiind arestat și supus unor interogatorii repetate. Cu toate acestea, figura sa a rămas un simbol de rezistență spirituală.

Arsenie Boca Foto: Pixabay

Arsenie Boca a pictat fresce impresionante la Mănăstirea Drăgănescu și a lăsat în urmă o serie de învățături spirituale care continuă să inspire creștini din toată România. După moartea sa în 1989, locul său de odihnă de la Mănăstirea Prislop a devenit un important loc de pelerinaj.

1938: S-a semnat Acordul de la München

Prin acord, Marea Britanie, Franța și Italia recunosc cedarea regiunilor locuite de germanii sudeți din Cehia către Germania, și a celor locuite de polonezii din Cehia (regiunea Cieszyn) către Polonia.

A fost un prim pas spre ocuparea totală a Cehoslovaciei de către Germania şi spre modificarea raporturilor de forţe din Europa ceea ce a dus pana la urma la declansarea celui de-al doilea război mondial.  

Succesiunea evenimentelor care au urmat Acordului de la München:

1. Germania ocupă Regiunea Sudetă (octombrie 1938).

2. Polonia anexează regiunea Zaolzie, o zonă cu majoritatea populației de origine poloneză ocupată de armata cehă în perioada 1918-1920 (octombrie 1938).

3. Ungaria ocupă regiunile de graniță (treimea sudică a Slovaciei) și sudul Regiunea Transcarpatia cu populație majoritară maghiară, conform Primului arbitraj de la Viena (noiembrie 1938).

4. În martie 1939, Ungaria anexează Regiunea Transcarpatia, cu populație minoritară maghiară (care a devenit autonomă din octombrie 1938).

5. Teritoriul ceh rămas devine satelitul german numit Protectoratul Boemiei și Moraviei.

6. Ce a mai rămas din Cehoslovacia devine Republica Slovacă, un alt satelit german

1954: Înființarea Consiliului European pentru Cercetare Nucleară

La data de 29 septembrie 1954, douăsprezece țări europene au semnat un acord prin care se înființa Consiliul European pentru Cercetare Nucleară (CERN). Acest proiect internațional a avut drept scop promovarea cercetării în fizica particulelor, fiind la momentul respectiv o inițiativă de colaborare științifică fără precedent. CERN a devenit, de-a lungul decadelor, cel mai mare laborator de fizică a particulelor din lume.

În prezent, CERN este cunoscut pentru descoperiri de importanță globală, cum ar fi particula Higgs, și joacă un rol esențial în avansarea cunoașterii despre structura fundamentală a universului. Colaborările internaționale și facilitățile avansate au făcut din CERN un simbol al științei fără frontiere.

1957: Dezastrul nuclear de la Kîștîm

Pe 29 septembrie 1957, un grav accident nuclear a avut loc la stația Maiak din orașul Oziorsk, URSS. Explozia a eliberat o cantitate semnificativă de materiale radioactive în atmosferă, contaminând teritoriile din jur pe o suprafață extinsă. Dezastrul de la Kîștîm este considerat al treilea cel mai grav accident nuclear din istorie, după Cernobîl și Fukushima.

Peste 10.000 de oameni au fost evacuați din zona afectată, însă numărul real al victimelor este necunoscut, din cauza secretizării accidentului de către autoritățile sovietice. Acest incident a ridicat mari semne de întrebare cu privire la siguranța centralelor nucleare și a expus riscurile ridicate ale energiei nucleare în acea perioadă.

2001: A murit scriitorul român Gellu Naum

Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București), eseist, poet, prozator și dramaturg român, de origine aromână, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

2022: A murit actorul Alexandru Arşinel

S-a născut pe 4 iunie 1939 în Dolhasca, Baia.

A studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București și a absolvit în 1962. După absolvire, și-a început cariera artistică și a devenit cunoscut pentru talentul său în teatru de revistă, televiziune și film.

În 1964, a devenit membru al echipei de actori a Teatrului de revistă „Constantin Tănase”, alături de nume celebre precum Mircea Crișan, Puiu Călinescu, și alții. Un parteneriat notabil în cariera sa a fost cel cu Stela Popescu, cu care a jucat în numeroase spectacole de revistă și emisiuni TV. Mai târziu, în 1998, a preluat funcția de director al Teatrului de revistă „Constantin Tănase”.

Alexandru Arșinel a avut o carieră prolifică în teatru, participând la sute de spectacole de teatru, divertisment și musicaluri. A lansat albume muzicale și a interpretat cântece din repertoriul unor mari artiști precum: Nat King Cole, Frank Sinatra, Engelbert Humperdinck, și Tom Jones.

Alexandru Arșinel Foto: TVR

A fost recunoscut și apreciat în orașul său natal, Dolhasca, unde a fost numit Cetățean de Onoare, iar Casa de Cultură din localitate îi poartă numele, din 2014.

Pe 29 septembrie 2022, Alexandru Arșinel a încetat din viață la vârsta de 83 de ani, nternat la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Municipal din București, unde medicii l-au intubat și l-au ventilat artificial.

A fost înmormântat, pe 2 octombrie 2022, la Cimitirul Bellu.

2018:  Record mondial stabilit la Alba Iulia cu cea mai mare hartă a unei țări.

Mii de persoane, în special elevi şi liceeni veniţi din toată ţara, au stabilit sâmbătă la Alba Iulia un nou record mondial – cea mai mare hartă a unei ţări formate din oameni, în interiorul căreia a fost evidenţiat, suplimentar, şi numărul 100, având în vedere că în acest an se împlineşte un secol de la Marea Unire din 1918.

Mai exact, un număr de 4.807 persoane, coordonate de sute de voluntari, au format în spaţiul din Şanţurile Cetăţii Alba Carolina harta României, evidenţiată cu ajutorul pelerinelor negre, numărul 100 fiind scos în relief prin intermediul pelerinelor albe purtate de participanţi.

La final, participanţii s-au folosit de şepcuţele primite pentru a colora în roşu, galben şi albastru harta României. Denumirea oficială a recordului este Largest human image of a country/continent (Cea mai mare imagine formată din oameni a unei ţări/continent). Vechiul record a aparţinut Myanmarului, care, în 12 februarie 2018, a adunat 3.466 de oameni ce au format harta ţării lor.