De la promisiuni la fapte, testul dur pe care NATO 3.0 îl impune României. Analist: „Nu mai este suficient ca statele să promită investiții"

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat la Summitul de la Ankara să transmită mesajul că Europa și Canada își asumă o parte tot mai mare din povara apărării, pe fondul criticilor repetate formulate de Donald Trump la adresa aliaților. Liderul de la Casa Albă a declarat că a fost dezamăgit de NATO în timpul războiului cu Iranul și al disputelor privind Groenlanda și a avertizat din nou că Statele Unite ar putea retrage trupele americane staționate în Europa. Deși un astfel de scenariu este greu de imaginat în acest moment, mai ales după ce Trump și-a nuanțat apoi declarațiile, conceptul NATO 3.0, discutat la Ankara, conturează direcția în care Alianța intenționează să evolueze în anii următori. Pentru a explica ce înseamnă această schimbare de paradigmă și ce implicații poate avea pentru România, „Adevărul” a stat de vorbă cu Flavius Caba, președintele think tank-ului Middle East Political and Economic Institute.

Summitul de la Ankara s-a încheiat

Flavius Caba pornește de la o idee pe care o consideră esențială pentru înțelegerea concluziilor summitului. În opinia sa, NATO 3.0 marchează o schimbare profundă în modul în care Alianța își definește credibilitatea și își împarte responsabilitățile între statele membre, pe fondul reducerii prezenței americane. 

Ce înseamnă, de fapt, NATO 3.0

Conceptul NATO 3.0 a fost lansat de oficiali americani cu câteva luni înaintea summitului și a generat numeroase interpretări, de la scenarii alarmiste privind retragerea Statelor Unite din Europa până la explicații care îl prezentau drept o simplă reformă administrativă a Alianței. Flavius Caba încearcă să clarifice aceste interpretări și susține că termenul discutat la Ankara desemnează o schimbare de fond.

„Conceptul NATO 3.0 înseamnă, în esență, transformarea angajamentelor politice în capabilități militare, industriale și logistice concrete. Totodată, reflectă adaptarea Alianței la noul context strategic, aflat într-o schimbare continuă. Summitul actual marchează trecerea de la etapa planificării la cea a implementării. Dacă reuniunile de la Madrid și Vilnius au redefinit strategia NATO, iar summitul de la Washington a consolidat mecanismele de sprijin pentru Ucraina, actualul summit este văzut ca momentul în care statele membre trebuie să demonstreze că pun în practică angajamentele asumate", a explicat Flavius Caba.

De la promisiuni la producție reală de armament

Forumul Industriei de Apărare a fost unul dintre momentele centrale ale primei zile a summitului, fiind anunțate contracte de miliarde de dolari, exact tipul de angajamente pe care Washingtonul le solicită de ani buni aliaților europeni. Flavius Caba atrage însă atenția că adevărata miză o reprezintă capacitatea statelor membre de a-și maximiza producția de tehnică militară.

„În acest nou concept, producția de armament și reziliența industrială sunt tratate aproape la fel de important ca planificarea militară. Nu mai este suficient ca statele să promită investiții. Se urmărește dacă ele pot produce efectiv muniții, sisteme de apărare antiaeriană și alte echipamente, într-un ritm adaptat realităților războiului modern. Lecțiile învățate din Ucraina și Orientul Mijlociu au arătat că tehnologiile emergente și capacitatea industrială devin elemente esențiale ale descurajării. Unul dintre marile teste pentru NATO este cât de repede vor putea aliații europeni să își consolideze propriile capabilități militare. Acest lucru depinde în primul rând de voința politică a fiecărui stat de a aloca resursele necesare și de a respecta angajamentele asumate privind creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB în anul 2035", a subliniat analistul.

Testul credibilității Alianței

Dincolo de investițiile anunțate și contractele semnate la Ankara, Flavius Caba atrage atenția asupra unei mize mai puțin vizibile, dar care, în opinia sa, va cântări decisiv în evaluarea acestui summit peste câțiva ani. Totul va depinde de modul în care vor fi puse în practică angajamentele asumate acum, atât în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, cât și relația transatlantică, într-un moment în care tot mai multe state europene încep să resimtă presiunea bugetară generată de creșterea cheltuielilor pentru apărare.

„În prezent se dorește trecerea de la planificare la implementare, iar credibilitatea NATO va fi măsurată tocmai prin capacitatea statelor de a-și transforma promisiunile în rezultate concrete. O altă întrebare importantă este cum va continua sprijinul pentru Ucraina. Unele state și-au exprimat anumite rezerve, însă tendința generală este ca fiecare aliat să contribuie cu resurse pentru consolidarea propriilor capabilități de apărare și pentru întărirea securității colective. La fel de importantă este și evoluția relației transatlantice, în condițiile în care Statele Unite își repoziționează treptat forțele la nivel global. NATO trebuie să se adapteze acestei noi realități", a explicat Flavius Caba.

Ce înseamnă summitul pentru România

Pentru România, analistul vede în acest summit un moment cu implicații directe asupra bugetului de apărare și a ritmului de modernizare a armatei, mai ales dacă ținta de 5% din PIB va fi confirmată oficial în declarația finală.

„Pentru România, summitul are mai multe implicații. În primul rând, țara noastră susține consolidarea flancului estic și și-a asumat investiții consistente în domeniul apărării. Dacă va fi confirmată ținta de 5% din PIB, respectiv 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru infrastructură și reziliență, România va trebui să accelereze modernizarea forțelor armate, dezvoltarea infrastructurii militare și investițiile în industria națională de apărare", a subliniat analistul.

Oportunitatea pentru industria românească de apărare

Delegația României la Summit-ul NATO de la Ankara a inclus și reprezentanți ai unor companii private și de stat din industria locală de apărare, inclusiv Romarm. Prin urmare, miza acestui summit a fost și una economică. În opinia lui Marius Caba, accelerarea investițiilor în apărare deschide o oportunitate importantă pentru companiile românești, în condițiile în care industria europeană își extinde rapid capacitățile de producție. Totul depinde însă de capacitatea firmelor din România de a se integra în lanțurile occidentale de producție și de a deveni furnizori pentru marile programe de înzestrare, nu doar beneficiari indirecți ai investițiilor și contractelor internaționale

„Aici există și o oportunitate importantă. Accentul pus de NATO pe producția de armament și pe achizițiile comune poate crea șanse reale pentru companiile românești, cu condiția ca acestea să dezvolte parteneriate cu firme occidentale și să intre în lanțurile europene de producție pentru muniții și echipamente militare. Totodată, aceste investiții pot contribui la modernizarea capacităților existente ale industriei românești de apărare", a explicat Flavius Caba.

Pentru Flavius Caba, poziția geografică a României, la granița cu Ucraina și pe flancul estic al NATO, cu ieșire la Marea Neagră, face ca deciziile luate la Ankara să aibă o importanță directă pentru securitatea națională. Analistul atrage atenția asupra importanței infrastructurii logistice care să permită desfășurarea rapidă a forțelor NATO în cazul unei escaladări a tensiunilor în re

„Un alt element esențial este consolidarea flancului estic. România, aflată la granița cu Ucraina și la Marea Neagră, are un interes direct ca NATO să continue întărirea grupului de luptă aliat de pe teritoriul său, să desfășoare exerciții militare comune la un nivel ridicat și să dezvolte infrastructura logistică necesară pentru deplasarea rapidă a trupelor. Capacitatea de dislocare rapidă reprezintă un element esențial al descurajării", a subliniat analistul.

Retragerea trupelor americane, un scenariu anticipat, nu unul iminent

Întrebat despre posibilitatea unei retrageri a trupelor americane din Europa, Flavius Caba spune că această perspectivă trebuie analizată în contextul mai larg al politicii de securitate promovate de administrația Trump. În opinia sa, redistribuirea responsabilităților între Statele Unite și aliații europeni nu este însă o idee nouă. Procesul a început încă din timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Barack Obama, odată cu lansarea strategiei cunoscute drept „Pivot to Asia”, prin care Washingtonul și-a reorientat treptat atenția și resursele militare către regiunea Indo-Pacific, pe fondul ascensiunii Chinei. Cu alte cuvinte, Trump nu a făcut decât să accelereze această direcție și să ceară europenilor să își asume o parte mai mare din povara apărării colective.

„În ceea ce privește o posibilă reducere a prezenței militare americane în Europa, această evoluție era anticipată încă de la începutul actualei administrații de la Washington. Strategia de securitate a Statelor Unite publicată anterior evidențiază clar faptul că prioritățile americane se mută tot mai mult către emisfera vestică și regiunea Indo-Pacific, în timp ce Europa și Orientul Mijlociu urmează să beneficieze de o prezență militară americană mai redusă", a explicat Flavius Caba.

Analistul face însă o distincție importantă, adesea trecută cu vederea în dezbaterea publică, între trupele americane dislocate permanent în Europa și cele desfășurate prin rotație. În opinia sa, dacă Washingtonul va decide o reducere a prezenței militare pe continent, este mult mai probabil ca aceasta să vizeze contingentul aflat în rotație, nu bazele și efectivele permanente, care reprezintă un element esențial al arhitecturii de descurajare și apărare a NATO.

„Pentru România, pe termen scurt, nu există anunțuri privind retrageri concrete de trupe americane. Au existat anumite rotații și reorganizări, însă nu există un calendar pentru o reducere semnificativă. Trebuie făcută și distincția între forțele americane permanente din Europa, aproximativ 68.000 de militari, care sunt menținute în baza unor angajamente juridice și strategice, și forțele aflate în rotație, estimate între 10.000 și 30.000 de militari. Eventualele reduceri ar putea viza în primul rând această a doua categorie", a subliniat analistul.

Avantajul strategic al Mării Negre, cu prețul lui

Flavius Caba consideră că România se numără printre statele care au cel mai mult de câștigat în urma deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Ankara. În același timp, avertizează că avantajele strategice vin la pachet cu obligații importante, de la creșterea cheltuielilor pentru apărare până la accelerarea investițiilor în infrastructura militară și în industria de profil.

„Din punct de vedere al securității, România se află printre statele care au cel mai mult de câștigat în urma acestui summit, datorită poziției sale strategice la Marea Neagră. Acest avantaj vine însă și cu obligații. Va exista o presiune tot mai mare asupra bugetului public pentru finanțarea investițiilor în apărare. În același timp, va trebui accelerată reforma industriei naționale de apărare, aflată încă într-o etapă incipientă", a explicat Flavius Caban.

În încheiere, Flavius Caba atrage atenția că adevărata provocare începe după încheierea summitului. Dincolo de declarațiile politice și de angajamentele asumate la Ankara, succesul acestora va depinde de capacitatea fiecărui stat de a le transforma în investiții, programe de înzestrare și capacități industriale concrete. În cazul României, spune analistul, miza nu este doar alocarea unor resurse suplimentare pentru apărare, ci și capacitatea instituțiilor de a le cheltui eficient și de a integra industria națională în noile proiecte ale Alianței.

„O altă provocare este recrutarea și pregătirea personalului militar și civil necesar acestor investiții. Există deja dificultăți în atragerea resursei umane, iar acest lucru presupune măsuri privind salarizarea, motivarea personalului și implementarea cadrului legislativ necesar. În final, una dintre cele mai importante provocări pentru autoritățile române va fi găsirea unui echilibru între creșterea cheltuielilor pentru securitate și finanțarea domeniilor precum sănătatea, educația și infrastructura civilă. Acesta va reprezenta unul dintre principalele teste pentru clasa politică în anii următori", a subliniat analistul.