Ce face rugăciunea cu stresul, anxietatea și deciziile tale

Cercetările recente din neuroștiințe indică faptul că rugăciunea (o practică veche, prezentă constant în viața majorității credincioșilor) este corelată cu reducerea stresului și a anxietății, îmbunătățirea funcțiilor cognitive și o stare generală de sănătate mai bună.

Sursă foto: Shutterstock

În acest context, rugăciunea depășește zona convingerilor personale și intră ferm în categoria comportamentelor cu beneficii validate științific. Mai precis, datele din neuroștiințe arată modificări concrete la nivel cerebral: o densitate crescută a materiei cenușii și o funcționare mai eficientă a cortexului prefrontal, zona responsabilă de decizie, autocontrol și reglarea emoțiilor.

În paralel, unele studii indică o activare mai scăzută a amigdalei în situații de stres - un marker clar al unui răspuns emoțional mai bine controlat. În acest context, Angela Montano, care predă cursuri dedicate practicii rugăciunii, susține că disciplina aplicată consecvent, pe termen lung, funcționează ca un suport real pentru sănătatea mentală și fizică, potrivit unui material publicat de DailyOM.

Cum ne influențează rugăciunea

Pentru a evalua impactul rugăciunii asupra creierului, este esențial să clarificăm ce înseamnă, de fapt, această practică. Angela Montano definește rugăciunea ca un exercițiu de ieșire din tiparele limitative ale gândirii proprii. „Ne desprindem de gândirea anxioasă și de frică și intrăm într-un spațiu al posibilităților - un proces care generează claritate mentală și o stare reală de ușurare”, explică ea.

Cercetările care analizează relația dintre practicile religioase și activitatea cerebrală au documentat efecte clare ale rugăciunii asupra structurii și funcționării creierului. Printre cei care au contribuit la acest corpus de date se numără și medicul Andrew Newberg, cunoscut pentru că a studiat modul în care rugăciunea și meditația influențează activitatea cerebrală.

Angela Montano explică faptul că etapa de pregătire pentru rugăciune activează regiunile cerebrale implicate în atenție și control emoțional, iar practica repetată consolidează conexiunile neuronale. Acest mecanism, cunoscut sub numele de neuroplasticitate, descrie capacitatea creierului de a se adapta și de a se reorganiza pe parcursul vieții.

Dincolo de modificările structurale deja menționate, datele sugerează că rugăciunea influențează și chimia creierului, prin asocierea cu niveluri modificate de dopamină, serotonină și oxitocină - neurotransmițători implicați în dispoziție, atașament și starea generală de bine. În termeni clari, practica este corelată cu activarea circuitelor de recompensă și refacere ale organismului.

Efectele rugăciunii

De altfel, analize recente arată o activare crescută a lobilor frontali, regiuni-cheie pentru planificarea și rezolvarea problemelor, asociată cu o funcționare mai eficientă a proceselor executive și un control mai bun al comportamentului orientat spre obiective.

Studiile indică, de asemenea, o activitate diminuată în lobii parietali în timpul rugăciunii, regiuni implicate în reprezentarea sinelui și orientarea spațială. Această reducere este asociată cu senzații de unitate și cu estomparea temporară a percepției sinelui ca entitate separată, experiențe frecvent raportate în trăiri spirituale intense.

În plus, rugăciunea este asociată cu o eliberare crescută de dopamină, susținând stări de bine și mulțumire, și cu modificări ale activității cerebrale - intensificarea undelor alfa și theta, corelate cu relaxarea, creativitatea și intuiția. Implicarea sistemului limbic completează acest tablou, prin niveluri mai scăzute de stres și anxietate și o stare de stabilitate emoțională care poate persista dincolo de momentul practicii.

7 moduri concrete prin care rugăciunea îți îmbunătățește viața

Beneficiile rugăciunii depășesc relaxarea de moment și se traduc, în timp, într-un somn mai bun, o gestionare mai eficientă a stresului, relații mai stabile și o claritate crescută în luarea deciziilor, pe măsură ce practica este susținută și efectele se acumulează.

1. Reducerea stresului

Cercetări realizate la Harvard Medical School arată că rugăciunea practicată constant, la fel ca rostirea mantrelor, poate declanșa ceea ce cardiologul Herbert Benson a numit „răspunsul de relaxare” - o stare fiziologică opusă reacției de tip luptă sau fugi. Aceasta este asociată cu niveluri mai scăzute de cortizol, tensiune arterială redusă, un ritm cardiac mai lent în repaus și o variabilitate mai mare a frecvenței cardiace, indicator al unei capacități mai bune de reglare a stresului.

2. Întărirea sănătății emoționale

Rugăciunea creează un cadru sigur pentru procesarea emoțiilor, exprimarea recunoștinței și clarificarea intențiilor, contribuind la o reglare emoțională mai eficientă. Studii de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională realizate la University of Pennsylvania au observat modificări ale activității în rețelele cerebrale implicate în atenție, procesarea emoțiilor și reprezentarea de sine la persoanele care practică rugăciunea în mod constant. Pe termen lung, această practică este asociată cu o reziliență mai mare și o stabilitate emoțională care se menține și în afara momentului de rugăciune.

3. Promovarea conexiunii și susținerii sociale

Rugăciunea consolidează sentimentul de apartenență - fie în relația cu divinitatea, fie în cadrul unei comunități - reducând percepția de singurătate și izolare. Acest sentiment de conexiune funcționează ca un factor de protecție psihologică: sprijinul social devine mai accesibil, sănătatea mintală se stabilizează, iar în perioade de presiune sau criză, oamenii dispun de un reper emoțional mai coerent și mai solid.

4. Îmbunătățirea funcției cognitive

Practicată constant, rugăciunea - similar meditației - este asociată cu o atenție mai stabilă, o memorie mai eficientă și o capacitate crescută de rezolvare a problemelor. Concentrarea susținută pe care o presupune antrenează funcțiile cognitive, facilitând gestionarea sarcinilor complexe și luarea unor decizii mai bine fundamentate.

5. Creșterea sentimentelor pozitive 

Rugăciunea implică frecvent exprimarea recunoștinței și a speranței, un cadru asociat cu emoții pozitive mai intense și cu un nivel mai ridicat de satisfacție față de viață. Datele sugerează, de asemenea, că practica facilitează iertarea, ajutând la depășirea conflictelor și a blocajelor relaționale. În studii experimentale, persoanele care se roagă pentru partener într-un mod centrat pe nevoile acestuia manifestă comportamente mai constructive și un nivel mai ridicat de cooperare în cuplu comparativ cu participanții din grupurile de control.

6. Reducerea anxietății 

Rugăciunea ancorează atenția în prezent, reducând ruminarea legată de trecut și anticiparea anxioasă a viitorului. Acest tip de focalizare mentală este asociat cu o claritate cognitivă mai bună și cu o diminuare a simptomelor de anxietate și depresie, mai ales atunci când practica este susținută în timp.

7. Susținerea sănătății fizice

Studiile indică faptul că persoanele care practică rugăciunea în mod constant prezintă, în medie, o stare fizică mai bună, inclusiv o funcționare mai eficientă a sistemului imunitar și un risc mai scăzut de a dezvolta anumite afecțiuni cronice. O parte semnificativă a acestor efecte este explicată prin faptul că practica rugăciunii contribuie la reducerea stresului, având impact direct asupra mecanismelor fiziologice de reglare. În programele de recuperare din dependența de alcool, participanții care practică rugăciunea raportează pofte mai rare și mai puțin intense de băutură, sugerând un efect concret asupra controlului impulsurilor.

Rugăciunea ne scoate dintr-un mindset dominat de frică și ne repoziționează într-un spațiu al clarității și încrederii, având efecte directe asupra calității vieții, indiferent de trecut, prezent sau viitor. Pentru cei care vor să înceapă această practică, Montano recomandă o abordare marcată de onestitate, vulnerabilitate și deschidere reală către posibilități. „Doar din acest spațiu pot fi valorificate pe deplin beneficiile pe care această practică ancestrală le oferă întregii noastre ființe”.

Ce spun oamenii, dincolo de studii

O discuție de pe Reddit relevă că rugăciunea poate fi un sprijin emoțional pentru unii oameni, dar nu este universală și nu înlocuiește ajutorul specializat. 

De pildă, un utilizator mărturisește că rugăciunea îi oferă un sentiment de calm chiar și atunci când nu cere nimic concret. Vorbitul cu Dumnezeu, scrie el, îi reduce anxietatea și îi oferă, fie și pentru scurt timp, o pauză de la senzația că viața-i scapă de sub control.

Altcineva observă că multe rugăciuni seamănă, în esență, cu practicile de tip „meditația compasiunii”, ceea ce explică de ce pot avea un efect calmant.

„Nu există o situație în viață în care întoarcerea către Dumnezeu să nu fie un lucru pozitiv,” afirmă alt utilizator.

În același timp, subliniază că rugăciunea nu exclude terapia sau medicația, folosind o imagine sugestivă: uneori Dumnezeu „ne dă barca și vâslele, dar noi trebuie să vâslim”.

Alt user, care spune că are experiență academică în domeniu, susține că rugăciunea poate funcționa ca o formă de meditație benefică pentru anxietate, depresie sau PTSD, dar avertizează că, în cazurile de traumă religioasă sau anumite tulburări psihotice, efectul poate fi opus.

În fine, rugăciunea nu este un remediu universal, dar poate fi, pentru unii oameni, o practică de stabilizare mentală și emoțională cu efecte reale în timp.