Care este peștele care a ajuns în farfuriile vedetelor pentru că promite o piele mai luminoasă

Sardinele au devenit, în ultimele luni, unul dintre cele mai discutate alimente din zona de nutriție și îngrijire a pielii, iar motivul este simplu și măsurabil: acest pește mic concentrează vitamina D, vitamina B12 și acizi grași omega-3 într-o formă ușor de absorbit de organism.

Sursă foto: Pixabay

Consumul de sardine are impact direct asupra inflamației, elasticității pielii și capacității naturale de reînnoire a celulelor, adică asupra lucrurilor care se văd concret în aspectul pielii, de la uniformitate până la luminozitate, susțin specialiștii.

Într-un peisaj dominat de suplimente alimentare costisitoare și promisiuni ambalate frumos, sardina iese în față ca soluție alimentară reală, accesibilă și susținută de biochimie, nu de sloganuri.

Interesul pentru sardine a crescut după ce Anok Yai, una dintre cele mai vizibile modele internaționale din ultimii ani, a spus toamna trecută că mănâncă o conservă de sardine în fiecare seară pentru a-și menține pielea netedă și luminoasă. Exemplul ei a fost urmat de Alex Consani, model, care a recunoscut că Yai a convins-o să încerce să mănânce sardine, iar după două zile afirma că observă deja o schimbare în aspectul pielii. Potrivit unui material publicat de Vogue, și Eva Longoria, actriță, a inclus sardinele în alimentația zilnică, consumându-le pe pâine prăjită cu maia și unt franțuzesc. Între timp, pe rețelele sociale, mii de creatori de conținut postează rețete și fotografii cu mese pe bază de sardine, prezentate ca o variantă simplă și rapidă pentru un ten mai luminos.

Ce spun nutriționiștii

„Sardinele sunt convenabile, bogate în proteine, ieftine și una dintre cele mai bune surse de acizi grași esențiali Omega-3", explică Rhian Stephenson, nutriționistă și fondatoarea brandului de wellness Artah, citată de Vogue.

Cu un conținut redus de mercur și un aport ridicat de calciu, sardinele bifează și criteriul siguranței, și pe cel al valorii nutritive. Potrivit lui Stephenson, interesul crescut al consumatorilor vine și din faptul că acest pește a fost adoptat de tot mai multe persoane preocupate de alimentație funcțională, care caută soluții simple pentru o stare de sănătate mai bună și mai multă energie.

Conform spuselor sale, din perspectivă nutrițională, consumul de sardine este asociat cu susținerea funcțiilor cerebrale și cu o stare de spirit mai echilibrată, în principal datorită conținutului ridicat de vitamina B12, care contribuie la buna funcționare a sistemului nervos. Sardinele, alături de somon, anșoa, hering și păstrăv, se numără printre peștii recomandați pentru susținerea sănătății pielii, unghiilor și părului.

„Sardinele fac parte din categoria peștelui gras, iar în acest moment doar unul din cinci adulți din Regatul Unit ajunge la nivelul recomandat de consum. În același timp, sardinele sunt o sursă concentrată de nutrienți, bogate în proteine, calciu, vitamina B12 și seleniu”, completează Stephenson.

Consumul crescut de sardine vine cu câteva precauții, în special legate de conținutul de sodiu și lista de ingrediente. Stephenson atrage atenția că persoanele sensibile la histamine ar putea avea nevoie să limiteze, în general, alimentele conservate și recomandă verificarea atentă a etichetei, deoarece unele mărci adaugă zahăr, prea multă sare sau alți aditivi. „Ca la orice aliment, este important să fii atent la calitate”, adaugă ea.

Pentru cei care vor să introducă sardinele în alimentație, dar nu știu de unde să înceapă, Stephenson recomandă să le consume pe pâine prăjită cu maia, alături de avocado, roșii, puțină lămâie, ardei iute și pătrunjel, sau combinate cu roșii, usturoi, capere și măsline, într-un sos rapid de paste, inspirat din rețeta de „paste puttanesca”.

Dincolo de ecoul pe care îl au, acum, în rețele și de recomandările venite din zona celebrităților, sardinele vin, totuși, cu beneficii nutriționale reale. Acizii grași omega-3 contribuie la reducerea inflamației din corp și pot calma roșeața și iritațiile, vitamina D și vitamina B12 susțin reînnoirea celulară și pot contribui la un aspect mai uniform al pielii, calciul ajută la menținerea barierei cutanate, iar seleniul oferă protecție antioxidantă împotriva stresului produs de factorii de mediu.

Chiar și așa, sardinele nu pot face totul de unele singure, pentru că felul în care arată pielea este rezultatul unui ansamblu de factori, de la o alimentație variată și echilibrată, la câtă apă bei, cât de constant îți îngrijești pielea, protecția solară și cum arată stilul tău de viață, în general. În acest cadru, sardinele pot avea un rol util, integrate într-un regim mai larg.

Pentru cei care ezită din cauza gustului sau texturii, sardinele pot deveni mult mai ușor de acceptat atunci când sunt combinate cu lămâie, usturoi sau condimente simple, care le schimbă complet profilul aromatic. Contează și ce alegi din magazin: sardinele de calitate, conservate în ulei de măsline extra virgin, fac diferența atât la gust, cât și din punct de vedere nutrițional.

Așadar, interesul pentru sardine vine pe fondul unei schimbări mai ample în felul în care oamenii privesc relația dintre alimentație și aspectul pielii. Tot mai des, discuția se mută dinspre creme și tratamente spre ce ajunge în farfurie, pe măsură ce cercetările arată legături clare între dietă și sănătatea pielii. În acest context, alimentele bogate în nutrienți, precum sardinele, capătă un rol practic, nu decorativ, cu efecte care se văd în timp atât la nivelul pielii, cât și în starea generală a organismului.

Un experiment extrem, cu rezultate măsurate

Potrivit unui material publicat de Evenimentul Zilei, dr. Nick Norwitz, cercetător în sănătate metabolică și cadru didactic cu studii la Harvard și Oxford, a urmat timp de o lună un regim alimentar bazat aproape exclusiv pe sardine, consumând aproximativ 1.000 de conserve în 30 de zile, iar scopul său a fost să verifice dacă un astfel de regim poate imita efectele postului intermitent, promovând pierderea de grăsime și longevitatea, fără a afecta masa musculară.

Pe parcursul lunii, Norwitz și-a monitorizat greutatea, nivelul cetonelor, concentrația de omega-3 din sânge și felul în care îi răspundea corpul la efort. Pe măsură ce dieta avansa, a adăugat ulei de măsline și grăsimi MCT pentru a depăși starea inițială de oboseală, iar pentru a evita deshidratarea și stările de slăbiciune a inclus și sare.

La finalul experimentului, pierduse aproximativ trei kilograme, avea valori foarte ridicate de omega-3 confirmate prin analize și o rezistență fizică mai bună, spunând că regimul i-a adus proteine de calitate, acizi grași omega-3 și nutrienți precum creatina și CoQ10, cu efecte vizibile asupra nivelului de energie, arderii grăsimilor și păstrării masei musculare.

Norwitz a spus că regimul i-a indus cetoza și i-a crescut nivelul hormonului FGF-21, asociat cu accelerarea metabolismului și o claritate mentală mai bună, dar a ținut să precizeze și limitele experimentului, subliniind că efectele unor niveluri foarte ridicate de omega-3 nu sunt încă suficient studiate la oameni și că un astfel de protocol nu este potrivit pentru oricine, mai ales pentru persoanele foarte slabe sau sensibile la reducerea carbohidraților. A menționat și un efect secundar mai puțin plăcut, mirosul persistent de pește, care a devenit rapid sesizabil pentru cei din jur.

Cercetătorul a spus că sardinele, consumate întregi, oferă o nutriție aproape completă, cu proteine ușor de asimilat, omega-3 de bună calitate și mulți micronutrienți, având totodată un conținut scăzut de mercur față de alți pești mari, dar a subliniat că orice experiment alimentar ar trebui discutat în prealabil cu un medic sau nutriționist.