Exclusiv „Nu ne apără scutul de la Deveselu, e exact invers”. Armele care ne-ar asigura împotriva unor rachete lansate din Iran
0Escaladarea tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran pune România într-o lumină nouă pe harta strategică. Cu baza de la Deveselu în alertă și experiența recentă a operatiunilor de la Mihail Kogălniceanu, capacitatea de interceptare a rachetelor balistice iraniene devine subiect de securitate națională. Generalul Bălăceanu explică, pentru „Adevărul”, ce mijloace de apărare am avea.
Nivelul de alertă a crescut la bazele americane din Europa și din întreaga lume, iar umbra atacurilor cu rachete planează asupra tuturor aliaților Statelor Unite ale Americii. Armata SUA a ridicat nivelul de securitate la Baza Deveselu la starea „BRAVO”, în contextul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite și Israel și Iran. Este vorba de o măsură care se aplică în prezent tuturor bazelor americane din lume, ca urmare a riscurilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Deși nivelul de alertă a fost ridicat, autoritățile române au transmis că, potrivit datelor disponibile, nu există o amenințare militară directă la adresa teritoriului național, însă situația este monitorizată permanent.
Cât de mari sunt riscurile
România nu este, însă, în primul cerc al statelor cu baze militare americane pe care Teheranul ar vrea să se răzbune. Nu trebuie, însă, uitat nici faptul că, în vara anului trecut, Baza Militară Mihail Kogălniceanu a fost folosită de americani chiar în operațiunea Midnight Hammer, împotriva Iranului. Practic, pe 22 iunie 2025, președintele SUA, Donald Trump, a dat undă verde unui atac masiv efectuat de forțele aeriene și maritime americane asupra unor instalații nucleare din Iran.
În schimb, România a avut tradițional relații bune cu Iran, iar în prezent nu este percepută la Teheran ca un dușman. Totuși, pentru că niciodată în astfel de situații nu există certitudini și presupunând că Iranul ar acționa fie prin proxy, fie ar ataca cu propriile rachete balistice, întrebarea care se impune este cum ne-am apăra și în ce măsură am fi capabili să o facem.
Până acum, zilele trecute, Iran a lovit mai multe țări din Orientul Mijlociu ca represalii pentru faptul că acestea găzduiesc baze militare americane de unde s-a acționat împotriva acestei țări. Potrivit informațiilor disponibile și oferite de agențiile internaționale de presă, iranienii au lovit în ultimele zile simultan ținte din Bahrain, Kuwait, Emiratele Arabe și Qatar, dar și din alte țări. Majoritatea rachetelor iraniene au fost interceptate de sistemele de apărare, însă unele și-au atins țintele. Acestor state li se adaugă Cipru, țară europeană unde iranienii au lovit o bază britanică.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei. El vorbește despre riscuri din perspectiva militarului și explică pe ce tehnică militară ne-am putea baza pentru a ne apăra în cazul unui ipotetic atac venit dinspre Iran. Cu mențiunea că, în principiu, generalul Virgil Bălăceanu consideră că un asemenea atac este improbabil, dar nu poate fi exclus în totalitate.
Ce arme ar avea Iranul
„Iranienii au rachete cu bătaie scurtă până în 1.000 km majoritatea și o parte cu bătaie până în 2.000 km. Sunt ideale pentru interceptarea cu sistemele Patriot sau sistemul francez din Capu Midia, MAMBA, al francezilor. Însă noi trebuie să facem și o altă analiză a bătăii la care ajung aceste rachete, pentru că nu sunt multe care ar atinge teritoriul României și mai ales capitala și scutul de la Deveselu. Ar trebui să se apropie cu instalațiile de lansare de granița cu Turcia. Ar trebui să survoleze teritoriul Turciei și după aceea spațiul aerian, sigur, internațional, Marea Neagră și intrarea în spațiul aerian al României”, spune generalul.
De aici se naște evident o altă întrebare, anume în ce măsură iranienii ar putea viza România sau alte țări NATO și ar alege să lovească cu rachete balistice prin spațiul aerian al Turciei.
„Trebuie să ținem cont de pericolul pe care l-ar reprezenta. Din nou trebuie să corelăm lucrurile. Radarul pentru sistemul de apărare antibalistic al NATO — pentru că vorbim de un sistem american, este deservit de americani, dar este pentru apărare la nivel NATO — radarul este dislocat în Turcia. Ca să facem operativ sistemul din România, Deveselu, din Polonia, plus cele patru distrugătoare din portul Rota din Spania, ar trebui în primul rând să anihilezi radarul din Turcia. Dar vedem noi un atac iranian asupra radarului dislocat pe teritoriul Turciei? Nu și nici nu cred că va exista așa ceva. Iar turcii au și capabilități de interceptare a rachetelor balistice cu bătaie scurtă și medie. Ca atare, răspunsul este: da, avem capabilități pentru combaterea rachetelor iraniene”, mai spune generalul.
El avertizează că scutul de la Deveselu nu ar fi în măsură să oprească orice fel de rachete iraniene. Sistemul Aegis de la Deveselu este eficient împotriva rachetelor balistice iraniene.
Nu ne apără scutul, ci noi îl apărăm
„Nu ne apără scutul, este, de fapt, exact invers. Noi apărăm scutul de la Deveselu. El este destinat pentru rachete balistice intercontinentale, pe care iranienii încă nu le au”, afirmă generalul Bălăceanu.
România are arme eficiente pentru asta, susține generalul Virgil Bălăceanu.
„Sistemele Patriot, respectiv sistemul francez SAMP/T, este destinat pentru rachete balistice și de croazieră, dar acum vorbim de cele balistice cu bătaie scurtă, până în 1.000 de kilometri, medie, până în 3.000 de kilometri, și cred că și pentru cele intermediare, bătaie între 3.000 și 5.000 de kilometri, pe care iranienii nu le au. Și când mă refer la MAMBA, este o denumire neoficială, restul este SAMP/T. Acestea sunt suficiente pentru a face față unui ipotetic atac”, consideră generalul.
În cazul unui atac prin proxy, mai exact a unei acțiuni teroriste, sarcina de a preveni orice fel de probleme le revine serviciilor de intelligence.
„SRI-ul este într-o stare de alertă, se pare că de precauție, și sunt deținătorii informațiilor. Ei trebuie să contracareze dacă sunt asemenea celule prezente pe teritoriul României, pentru că în lupta antiteroristă informația înseamnă puterea. Și dacă ai informația, poți să dejoci un eventual atac terorist”, mai spune el.
Chiar și așa, nu există niciun serviciu de intelligence și nicio armată sau armă care să poată da asigurări 100% că nu se va întâmpla nimic. Cele mai bune dovezi sunt că evenimente precum cel din Statele Unite ale Americii, de pe 11 septembrie 2001, când teroriștii Al-Qaeda au deturnat patru avioane și au prăbușit două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, dar și din 7 octombrie 2023, din Israel, când teroriștii Hamas au reușit să surprindă temutul Mossad și au provocat moartea a peste 1.200 de oameni în Gaza.
„Niciun sistem nu este infailibil: nici de apărare antiaeriană, nici antirachetă, nici antidrone, nici privitor la serviciile de informații. Depinde de proporția eșecului. Una este să ai capabilități de interceptare la peste 95%, vezi Iron Dome, vezi David's Sling, vezi Arrow 3, și alta este să ai capacități de interceptare la 60% sau 70%. E o diferență majoră”, explică generalul.
În ce privește sistemele de baterii Patriot pe care România le deține - PAC-2 și PAC-3 ale Armatei Române, încă nu se poate vorbi de o apărare în straturi, capabilă să acopere și rachete de croazieră sau drone kamikaze lansate.
„Este în devenire, însă avem mijloace de combatere în acest moment, inclusiv a dronelor. Avem instalații Gepard, avem tunuri Oerlikon 2x35 mm, avem sisteme antibruiaj și debruiaj, avem rachetele OSA, care sunt mult folosite în Ucraina împotriva dronelor Shahed-136. Mă rog, era o întrebare dacă nu am livrat cumva OSA către Ucraina... Avem mitralierele antiaeriene de pe navele Flotilei de Dunăre. Ucrainenii folosesc masiv mitraliere antiaeriene ca să combată dronele Shahed. Și în dezvoltare avem programele: avem rachete antiaeriene Chiron, cumpărate de la sud-coreeni, urmează să primim Mistral și urmează să primim sistemul israelian pe toate gamele: Short Range, Very Short Range... de tip Spyder”, explică generalul Virgil Bălăceanu.
El a vorbit și despre un termen realist până la care România ar trebui să aibă în dotare și să fie funcționale aceste tehnologii militare.
„Mistral ar trebui să completeze cât mai repede, că este acordul semnat și intră în programul respectiv. Referitor la sistemul israelian Spyder, produs tot de Rafael care produce și Iron Dome, nu cunosc clauzele contractuale, dar probabil în următorii 3 până la 5 ani ar trebui să avem sistemele operaționale. Știu că sunt 18 sisteme VSHORAD, 18 sisteme SHORAD și 18 sisteme combinate”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.
Se încarcă comentariile...
