Video Relația noastră cu banii nu începe cu primul salariu. Psiholog: „Vine din povești vechi, transmise din generație în generație”
0Moștenim nu doar bunurile materiale, ci și credințele financiare despre care nu știm. Află de la Aloma Odogwu, psiholog și psihoterapeut, cum să recunoști că nu trăiești după propriile credințe finaciare.
Trauma transgenerațională, familia ca sistem: Cum se transmite relația cu bani
Relația noastră cu banii nu începe când primim primul salariu, ci mult mai devreme, în copilărie, când în casă se trăia cu o frică nevăzută despre bani și care s-a transmis din generație în generație.
De câte ori ne-am auzit părinții vorbind în șoaptă despre facturi,
despre rate, despre banii care, uneori sunt insuficienți pentru a acoperi
nevoile familiei. De câte ori nu ni s-a spus:
„nu acum, nu avem bani”.
În foarte multe familii din România, temerea de sărăcie, foame, lipsa banilor, este o poveste omniprezentă venită din istoria anilor ’45, bazată pe realitatea dură pe care bunicii noștri au trăit-o legată de tranziția la comunism.
Este vorba despre expresii care s-au repetat permanent în copilăria și adolescența noastră. Și iată-ne ajunși maturi, ducând cu noi aceleași temeri legate de bani, de lipsa lor, de felul în care ne pot face fericiți, sau nu.
În interviul pentru "Adevărul", psihologul Aloma Odogwu explică modul în care ajungem să moștenim nu doar bunuri materiale, ci și credințe financiare pe care nu știm că le avem.
„Este important să înțelegem că familia face parte dintr-un sistem mai mare. Părinții noștri au fost influențați de sistemul comunist, deci noi suntem crescuți de cineva care a fost marcat de acel context. Nu putem lua individul din sistem și să spunem că nu a fost influențat. În copilărie nu facem aceste conexiuni. Capacitatea creierului nostru este de doar 20% și este orientată spre supraviețuire. Ceea ce învățăm este prin modelare, prin neuronii oglindă. Dacă acele mesaje „vai, e greu, nu mai cheltuim, nu avem bani” copilul le aude constant, el nu pricepe mare lucru în mod rațional, dar prin toate reacțiile adultului înțelege că există frică. Experiențele neîmplinite ale părinților, emoțiile pe care le-au simțit și care nu au fost reglate, copiii le trăiesc la nivel fizic, iar în etapa de adult, acestea revin, înfloresc precum o floare de lotus și devin un blocaj care se cimentează în creier”, explică specialistul.
Nu este vorba de o fatalitate economică, ci de credințe limitative care ne blochează. Nu este vorba doar despre bani, ci despre poveștile din spate, despre credințele, valorile și convingerile pe care le-am dezvoltat și le-am adus în panica permanentă legată de bani.
„Suntem programați de ceea ce am văzut că au făcut parinții si bunicii, ce atitudine au avut față de bani, dacă au fost darnici, dacă au fost strânsi la pungă. Toate lucrurile pe care părinții noștri le-au făcut în relație cu banii ne-au influențat și pe noi devenind convingeri puternice care ne modelează comportamentul de adult. De multe ori, trăim după un scenariu care nu ne mai aparține”, spune psihologul Aloma Odogwu
Cum recunoști că nu trăiești după propriile credințe
Poți să ai această anxietate fără să fii conștient de asta, să fii moștenitorul unui pattern negativ de gândire referitor la bani fără să-ți dai seama. Este important să te uiți la propriul tău comportament financiar pentru a identifica, dacă ceva nu este în regulă, dacă o anumită frică legata de bani se reflectă și în realitate.
Specialistul atrage atenția că sunt anumite comportamente pe care este important sa le urmărim atunci când este vorba de relația noastră cu banii.
„Ajungi să cheltuiești compulsiv, nu te mai poți opri, ca mecanism de reglare emoțională temporară. Sau esti exact opusul: aduni bunuri obsesiv, ca și cum nu vei mai avea niciodată suficient. Optimizarea cheltuielilor devine o adevarata obsesie, de exemplu cand stai jumătate de oră in fata unui raft să decizi între două produse de detergent. Sau, ai rămas cu același salariu de 20 de ani într-o organizație pentru că nu ai reușit niciodată să ceri o mărire. De ce? Pentru că mesajul din spate este „e bine că am job, nu cer mai mult, lasă așa, să nu pierd si ceea ce am”. Asociezi banii cu boala sau cu nefericirea, te compari constant, „de ce alții au atâția bani și eu nu pot?”. Toate aceste comportamente sunt bazate pe credințe și convingeri internalizate, nu pe realitatea ta prezentă. Sunt ecouri din trecut”, detaliază psihologul în interviul pentru „Adevărul”.
Tot din familia noastră am preluat și anumite mesaje legate de bani care au devenit propriile noastre programe interne. Printre cele mai des întâlnite sunt: banii nu cresc în copaci, nu avem bani, suntem săraci, nu te apuca de asta, s-ar putea să pierzi tot. Aceste fraze se repetă atât de mult încât devin convingeri de nezdruncinat. Nu le mai chestionăm, le preluăm ca pe niște adevăruri absolute și construim decizii financiare pe ele.
„Copilul învață prin modelare, nu prin ce i se spune teoretic, ci prin ce vede. Dacă el este martorul unei frici constante, discuțiilor despre bani sau a certurilor aprinse, acesta devine modul normal de a se raporta la finanțe si chiar dacă ulterior, ca adult, câștigă bine și are stabilitate, corpul și mintea lui vor continua să reacționeze de parcă ar fi în pericol”, argumentează psihologul.
Sabotajul financiar: Cum schimbi propriile credințe care te blochează
Sabotajul financiar este real și este automat. Când ai internalizat că nu meriți să ai mai mult, că este periculos să ceri, că siguranța înseamnă să rămâi invizibil, acționezi conform acestor credințe fără să îți dai seama.
În interviul pentru podcastul Bani fără stres cu minte sănătoasă, psihologul explică mecanismul din spate și cum ne putem elibera de aceste comportamente limitative.
„Există oameni care nu au evoluat salarial în zeci de ani nu pentru că nu sunt competenți, ci pentru că mesajul primit a fost: păstrează ce ai, nu risca. Instinctul le spune altceva, dar credința învățată este mai puternică. Blestemul, sau mai bine zis scriptul, funcționează ca o autosabotare și se poate dezlega doar de către individ, prin dorința de a evolua și de a face diferit. Nu există baghetă magică. Nu există hipnoză care să șteargă automat programul. Primul pas este conștientizarea. Dacă pui pe hârtie credințele tale despre bani și te întrebi: oare acestea îmi aparțin mie sau sunt ale părinților mei, ale bunicilor mei, începi să faci separarea necesară. După conștientizare vine acceptarea: da, ok, am această problemă. Și abia după aceea integrarea: acționez diferit. Rup lanțul.”
Povestea ta sau relația cu banii poate fi rescrisă, pentru că nimeni nu este condamnat să repete același scenariu. Dar este relevant cum înțelegem acest proces și de ce rațiunea nu este suficientă, de data asta.
Psihologul vorbește despre o muncă pe care o avem de dus cu noi înșine, de jos în sus.
„Frica este la nivel somatic. Creierul reptilian, cel care ne dă siguranța, percepe un stimul legat de teamă sau durere. Așa apare un blocaj care nu este rațional. Când sistemul nervos percepe că nu ești în siguranță, chiar dacă obiectiv ai un venit stabil, va reactiva vechile programe de supraviețuire. Nu poți să-ți accesezi partea rațională, partea în care vezi soluții și oportunități, când corpul tău este în modul de incendiu. De aceea este nevoie să cobori de la mental la fizic, să liniștești mai întâi sistemul nervos, prin respirație, prin ancorare în prezent, pentru ca abia apoi să poți gândi clar. Doar 20% din ceea ce procesăm se duce către corp de la creier, restul de 80% vine invers. Când corpul este liniștit, poți să te auto-reglezi, să vezi clar, să acționezi, să planifici, să discuți, să citești, să te educi financiar. Suntem într-o altă eră. Informația există. Dar ea nu poate fi accesată când sistemul tău nervos te ține prizonier în trecut”, argumentează Aloma Odogwu.
Relația ta cu banii nu este doar a ta. Este o moștenire complexă, făcută din frici vechi, mesaje repetate, traume colective și credințe învățate. Dar ceea ce este învățat poate fi și dezvățat. Trebuie să recunoști mai întâi că scriptul care rulează nu îți aparține, că este o poveste moștenită, nu realitatea ta prezentă. Abia atunci poți să-ți rescrii relația cu banii.
Urmărește integral interviul realizat și moderat de Antoaneta Banu și află că inteligența emoțională face casă bună cu educația financiară!
Se încarcă comentariile...
