De ce oamenii foarte buni ajung uneori în relații toxice. Ce au descoperit cercetătorii despre „personalitățile luminoase”

Există oameni care ajung, iar și iar, în relații complicate. Motivul poate fi surprinzător de simplu: sunt mai dispuși decât alții să acorde încredere și să mai ofere o șansă.

Sursă foto: Shutterstock

Nu resping ușor, nu judecă repede, văd potențial acolo unde alții observă deja semnale de alarmă. Acordă încredere înainte ca aceasta să fie câștigată și preferă să creadă în partea bună a celui din fața lor, chiar și atunci când au motive serioase de îndoială. E o calitate reală, legată de empatie și de o deschidere autentică față de ceilalți. Dar în relații, tocmai această calitate poate deveni un punct vulnerabil.

De ce oamenii empatici pot deveni vulnerabili în relații

Un studiu publicat în revista Personal Relationships arată că persoanele foarte încrezătoare și binevoitoare tind să respingă mai rar potențialii parteneri problematici. Dorința de a vedea binele în oameni le face mai puțin selective, iar uneori tocmai această deschidere le expune în fața celor care știu să profite de ele.

Cercetătorii au vrut să înțeleagă ce se întâmplă înainte ca o relație să înceapă cu adevărat. Mai exact, cum influențează personalitatea fiecăruia felul în care apare atracția dintre ei. În psihologie există un concept numit complementaritate, potrivit căruia oamenii pot fi atrași uneori de persoane diferite de ei. De exemplu, o persoană mai retrasă poate fi atrasă de cineva cu o personalitate dominantă.

„Găsirea unui partener potrivit este ceva la care aspiră majoritatea oamenilor”, a declarat Jana Sophie Kesenheimer, cercetătoare la Universitatea din Innsbruck și autoare a studiului, pentru PsyPost. „Studiile arată că partenerii care împărtășesc valori și convingeri similare tind să fie mai mulțumiți de relația lor pe termen lung. În același timp, diferențele în anumite trăsături, cum ar fi dominanța socială, pot avea și ele avantaje.”

Specialiștii au vrut să testeze dacă ideea că „opusele se atrag” funcționează și atunci când vorbim despre profiluri de personalitate extreme. Pentru asta au analizat două seturi opuse de trăsături: tetrada întunecată și triada luminoasă.

Triada luminoasă vs. tetrada întunecată: două tipuri opuse de personalitate

Tetrada întunecată reunește patru trăsături asociate cu manipularea, lipsa de empatie și dorința de putere: narcisismul, machiavelismul, psihopatia și sadismul cotidian. Narcisismul presupune un sentiment accentuat de superioritate și nevoia constantă de admirație. Machiavelismul descrie persoane care folosesc manipularea strategică pentru a-i controla sau exploata pe ceilalți. Psihopatia se caracterizează prin impulsivitate și lipsă de empatie, iar sadismul cotidian implică plăcerea de a provoca suferință altor oameni.

Pe de altă parte, triada luminoasă cuprinde trei trăsături considerate pozitive, centrate pe empatie și respect față de ceilalți: umanismul, credința în umanitate și kantianismul. Umanismul se referă la respectul pentru oameni și la ideea că fiecare persoană are valoare în sine. Credința în umanitate reflectă convingerea că, în esență, oamenii sunt buni, iar kantianismul descrie tendința de a-i trata pe ceilalți ca persoane cu valoare proprie, nu ca simple mijloace pentru a obține avantaje personale.

„Am vrut să analizăm extremele personalității umane, latura întunecată și cea luminoasă”, explică Kesenheimer. „Studii anterioare sugerează că persoanele cu trăsături din triada luminoasă pot fi mai ușor exploatate de cele cu trăsături întunecate. Am vrut să vedem dacă acest lucru apare și în situații reale de dating.”

Pentru a testa aceste ipoteze, cercetătorii au organizat șase sesiuni de speed-dating în mai 2023. La studiu au participat 128 de persoane - 66 de bărbați și 62 de femei. Vârsta medie a participanților a fost de aproximativ 24 de ani, iar marea majoritate au declarat că sunt singuri. În total, cercetătorii au analizat 1.429 de întâlniri heterosexuale.

De ce persoanele binevoitoare resping mai rar partenerii problematici

Rezultatele arată că machiavelismul și sadismul scad, în general, șansele unei persoane de a avea succes la întâlniri. Participanții cu scoruri ridicate la machiavelism au fost aleși mai rar ca potențiali parteneri, atât pentru relații de scurtă durată, cât și pentru relații pe termen lung. Același lucru s-a observat și în cazul persoanelor cu tendințe sadice, care au fost selectate mai rar de cei cu care s-au întâlnit.

În schimb, narcisismul și psihopatia nu au avut același efect negativ. Persoanele cu aceste trăsături nu au fost respinse mai des decât restul participanților. În același timp, narcisicii, psihopații și sadicii au arătat, în general, un interes mai mare pentru relații de scurtă durată decât ceilalți participanți.

De asemenea, participanții cu trăsături machiavelice au manifestat interes atât pentru relații de scurtă durată, cât și pentru cele pe termen lung, ceea ce sugerează că strategiile lor manipulative pot fi folosite în mai multe tipuri de relații. În schimb, persoanele cu trăsături din triada luminoasă s-au arătat mai puțin interesate de întâlniri ocazionale și au preferat, mai degrabă, să își revadă partenerii de întâlnire.

Când cercetătorii au analizat modul în care diferitele tipuri de personalitate interacționează între ele, au observat că succesul persoanelor cu trăsături machiavelice sau sadice depindea mult de personalitatea celui din fața lor. Atunci când partenerul avea scoruri scăzute la trăsăturile din triada luminoasă, aceste persoane erau respinse frecvent. În schimb, atunci când partenerul avea scoruri ridicate la trăsături luminoase, respingerea aproape dispărea.

Nu pentru că persoanele cu personalități luminoase ar fi fost mai atrase de ele. Pur și simplu le respingeau mai rar - o diferență subtilă, dar importantă.

Lucrurile nu funcționau și invers. Persoanele cu trăsături machiavelice sau sadice nu au arătat o preferință specială pentru parteneri cu personalități luminoase, ceea ce contrazice ideea că astfel de „opuse” s-ar căuta în mod natural.

„Nu pare să existe o atracție specifică între personalitățile luminoase și cele întunecate", spune Kesenheimer. „Mai degrabă, persoanele cu trăsături din triada luminoasă tind să acorde încredere unor oameni pe care ceilalți i-ar respinge fără prea multe ezitări."

„Oamenii vin la întâlniri cu obiective foarte diferite. Unii caută ceva real, alții pot fi motivați de dorința de a manipula sau controla. De aceea contează să păstrezi un ochi critic, chiar și când cineva pare fermecător. Deși, când te îndrăgostești, asta devine mult mai greu de făcut."

Autorii recunosc și limitele studiului. Efectele observate au fost relativ mici, ceea ce înseamnă că personalitatea e doar unul dintre factorii care influențează atracția, nu singurul. 

„Este important de clarificat că persoanele cu personalități luminoase - adică oameni încrezători și binevoitori - nu aleg în mod activ parteneri cu trăsături întunecate (și nici invers)”, a adăugat Kesenheimer. „Concluzia principală este alta: persoanele cu trăsături luminoase sunt pur și simplu mai puțin predispuse să îi respingă pe cei pe care alții tind să îi respingă. Acest lucru arată că tendința de a vedea binele în oameni, deși în general pozitivă, poate reduce uneori gradul de selectivitate în relațiile romantice.”

Studiul, intitulat „Shedding Light on Dark Romance: Light Personalities’ Reduced Rejection of Machiavellian and Sadistic Partners”, a fost realizat de Jana Sophie Kesenheimer, Amadeus Angermann, Lucia Maria Raschel și Tobias Greitemeyer.