Video 17 martie: S-a născut Florin Răducioiu, singurul fotbalist român care a jucat în toate cele cinci mari campionate ale Europei
0La 17 martie 1936 au fost promulgate Codul penal şi Codul de procedură penală. Tot într-o zi de 17 martie a murit diplomatul Nicolae Titulescu. În ceea ce privește personalitățile zilei, pe 17 martie s-a născut celebrul cântăreț Nat King Cole, balerinul rus Rudolf Hametovici Nureev și Florin Răducioiu, fost fotbalist internațional.
1819: S-a născut scriitorul Alecu Russo, autorul volumului “Cântarea României”
Alecu Russo a fost poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român, originar din Basarabia, fiind considerat unul dintre ideologii generației pașoptiste.
El este autorul volumului „Cântarea României”, publicat inițial anonim. Deși nu a revendicat în mod explicit această operă, lucrarea a generat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române.
Poemul „Cântarea României” a avut un puternic ecou în rândul contemporanilor, mai ales prin excelenta versiune realizată de Nicolae Bălcescu. În 1858, Dimitrie Bolintineanu a încercat să realizeze o traducere în versuri a poemului, atras de mesajul său patriotic, însă fără a putea da un echivalent.
Alecu Russo a participat la Revoluția de la 1848 din Moldova, apoi la Marea Adunare Națională de la Blaj, din 3/15 mai 1848, și la adunarea de la Lugoj, din 15/27 iunie 1848. Ulterior, a fost arestat la Dej și întemnițat la Cluj. De-a lungul vieții a susținut activ Unirea Principatelor Române. A murit de tuberculoză și este înmormântat la Biserica Bărboi din Iași.
1866: A început să funcționeze Banca României, creată prin transformarea Băncii Imperiului Otoman sub numele de „Bank of Roumania”
Banca Națională a României a fost înființată prin transformarea filialei bucureștene a Băncii Imperiului Otoman, instituție care avea capital majoritar englez. După retragerea privilegiului de emisiune, banca și-a continuat activitatea sub denumirea „Bank of Roumania”. Primul președinte al Consiliului de administrație a fost Ion Ghica.
Instituția a fost creată în baza „Legii pentru înființarea unei bănci de scont și de circulațiune”, promulgată la 17 aprilie 1880. Sediul său a fost construit între anii 1882 și 1890, după planurile arhitecților Cassien Bernard și Albert Galleron, pe locul fostului Han Șerban Vodă.
Finalizarea lucrărilor a fost întârziată de mai mulți factori, printre care izbucnirea Războiul sârbo‑bulgar, organizarea licitațiilor pentru achiziția materialelor și atribuirea lucrărilor, dar și condițiile meteorologice nefavorabile.
Palatul Băncii Naționale, orientat cu fațada principală spre strada Lipscani, este realizat într-un stil eclectic de inspirație academică. Clădirea are un parter înalt și două etaje, iar intrarea centrală este evidențiată prin patru coloane corintice. Spre colțuri se află câte două nișe delimitate de coloane ionice, în care sunt amplasate patru statui alegorice – Agricultura, Industria, Comerțul și Justiția – realizate de sculptorul Ioan Georgescu.
1936: Au fost promulgate Codul penal și Codul de procedură penală
Codul penal din 1936, cunoscut și sub denumirea de „Codul penal Carol al II-lea”, a avut un rol important în unificarea legislației penale după realizarea Marii Uniri. Prin acest cod au fost introduse pentru prima dată, pe lângă pedepse, măsurile de siguranță, măsurile educative pentru minori, precum și pedepsele complementare. Actul normativ nu prevedea pedeapsa cu moartea, accentul fiind pus pe rolul educativ al sancțiunii și pe principiul individualizării pedepsei.
Documentul era organizat în trei părți principale: dispoziții generale, dispoziții referitoare la crime și delicte, precum și dispoziții privind contravențiile. La fel ca în codul penal anterior, sancțiunile erau împărțite în trei categorii: pentru crime, pentru delicte și pentru contravenții. Considerat una dintre cele mai moderne legi ale perioadei, codul a rămas în vigoare până în 1969.
Codul a fost modificat la 2 februarie 1948 de regimul comunist instalat la putere după abdicarea forțată a Mihai I al României.
1941: A murit diplomatul Nicolae Titulescu
Nicolae Titulescu a fost diplomat, profesor universitar, jurist și om politic. Este singurul român care a ocupat funcția de președinte al Liga Națiunilor, organizație considerată precursoarea Organizația Națiunilor Unite, fiind totodată singurul președinte al instituției ales pentru două mandate consecutive, potrivit biografiei realizate de Fundația Europeană Titulescu.
Titulescu s-a născut la Craiova, unde a urmat școala primară și studiile liceale. În 1900, după absolvirea liceului „Carol I”, a plecat la Paris pentru a studia dreptul. După obținerea doctoratului, în 1905, s-a întors în România și a devenit profesor de drept civil la Universitatea din Iași. Doi ani mai târziu s-a transferat la Universitatea din București.
8 martie: Aviatoarea franceză Elise Raymonde Deroche devine prima femeie care primește licență de pilot, într-un sport considerat „bărbătesc”
Din 1907 a fost membru al Partidul Liberal Conservator, condus de Take Ionescu, iar cariera sa politică a evoluat rapid. În 1912 a fost ales pentru prima dată deputat, poziție din care a susținut intrarea României în război pentru realizarea unirii naționale. În 1917 a devenit ministru al Finanțelor, iar în anul următor a contribuit la formarea Comitetul Național Român. Nicolae Titulescu a murit departe de țară, la Cannes, la 17 martie 1941.
1969: S-a născut Ilie Bolojan, actual prim-ministru al României, fost primar al municipiului Oradea
Ilie-Gavril Bolojan (n. 17 martie 1969, Birtin) ocupă funcția de prim-ministru al României din iunie 2025. În 2024 a fost ales senator de Bihor pe listele Partidul Național Liberal (PNL) și a devenit președinte al Senatul României. În această calitate, între 12 februarie și 26 mai 2025, a exercitat interimatul funcției de președinte al României, după demisia lui Klaus Iohannis. Ulterior, la 12 iulie 2025, a fost ales președinte al PNL.
Anterior, între 2008 și 2020, Bolojan a fost primar al municipiului Oradea, fiind ales de trei ori consecutiv. După alegerile locale din 27 septembrie 2020, a devenit președinte al Consiliul Județean Bihor, funcție pe care a ocupat-o până la alegerea sa în Senat, în 2024. Demisia din această poziție a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025.
Deși este cunoscut mai ales pentru activitatea sa administrativă, viața personală a rămas în mare parte discretă. Ilie Bolojan a fost căsătorit cu Florentina Bolojan, relația lor începând în perioada studenției, când s-au și căsătorit. La acea vreme, el studia Matematica și Mecanica la Timișoara, iar ea urma cursurile Facultății de Arte, specializarea design vestimentar. Cei doi au împreună două fiice.
Cuplul s-a despărțit în 2013, după mai bine de două decenii de căsnicie. Divorțul a fost unul discret, iar Bolojan a evitat să ofere detalii publice despre motivele separării.
1970 - S-a născut Florin Răducioiu, fost fotbalist internaţional
Florin Răducioiu a jucat pentru Echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal 1990 și Campionatul Mondial de Fotbal 1994, precum și la UEFA Euro 1996. El este singurul fotbalist român care a jucat în toate cele cinci mari campionate ale Europei (Anglia, Franța, Germania, Italia și Spania). În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv”, clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la turneele finale din perioada 1990–2000 și pentru întreaga sa activitate sportivă.
9 martie, ziua în care a murit Laura Stoica, una dintre cele mai apreciate artiste din istoria muzicii româneștiAtacant important al așa-numitei Generației de Aur, Răducioiu a adunat 40 de selecții la echipa națională și a marcat 21 de goluri. Momentul de vârf al carierei sale internaționale a fost la Cupa Mondială din 1994, unde a înscris patru goluri, inclusiv o dublă în meciul de debut împotriva Columbiei.
A participat și la Euro 1996, însă naționala României nu a reușit atunci să depășească faza grupelor.
După retragerea din activitatea de jucător, Răducioiu a rămas în apropierea fotbalului, fiind implicat ocazional ca antrenor secund și analist sportiv. Chiar dacă nu a urmat o carieră îndelungată în antrenorat, numele său rămâne unul important în istoria fotbalului românesc.
Florin Răducioiu este considerat unul dintre atacanții reprezentativi ai României, cu un parcurs rar întâlnit în marile campionate europene și cu o contribuție memorabilă la performanțele echipei naționale, în special la Cupa Mondială din 1994.
Se încarcă comentariile...
