De ce cumpărăm biciclete, abonamente și cursuri pe care nu le folosim. Psihologia banilor cheltuiți în zadar

O bicicletă pe care se adună praful, un abonament la sală folosit doar de câteva ori, cărți necitite și cursuri începute cu entuziasm, apoi abandonate. Sunt lucruri pentru care plătim convinși că le vom folosi, dar care ajung să ne coste bani fără să ne aducă rezultatele dorite. De ce cheltuim pe activități de care nu ne mai apucăm și cum ne putem da seama, înainte de a cumpăra, dacă vom duce un plan până la capăt?

Abonamentele și echipamentele nefolosite pot transforma planurile abandonate în cheltuieli inutile Foto: Pixabay

Problema nu este neapărat lipsa dorinței de schimbare. Oamenii își propun obiective reale, dar ajung să confunde primul pas, achiziția, cu progresul propriu-zis. Iar reclamele la produse de slăbit, echipamente sportive sau cursuri de dezvoltare personală exploatează tocmai aceste aspirații, explică Madi Rădulescu, Master Certified Coach (MCC) și managing partner al MMM Consulting International, pentru „Adevărul”.

Ea spune că satisfacția cumpărării poate fi confundată cu progresul, deși partea dificilă începe abia după aceea. „Din acel moment intervine efortul de voință, iar efortul de voință este foarte costisitor pentru orice persoană. Și eu am o bicicletă în sufragerie, pe care o admir în fiecare zi, dar pe care mă sui mult mai rar decât ar trebui pentru a contribui cu adevărat la sănătatea inimii mele sau la sănătatea musculaturii mele”, mărturisește specialista.

Plătim pentru schimbare, dar evităm efortul

La fel se întâmplă și cu investițiile în dezvoltarea personală. Cumpărăm cărți despre cum să ne schimbăm obiceiurile, ne înscriem la cursuri pentru a dobândi noi competențe, dar simpla participare nu garantează că vom reuși să aplicăm ceea ce am învățat.

„Faptul că te duci la un curs nu te transformă și, după finalizarea cursului, la fel ca și după cumpărarea bicicletei, începe efortul de voință, de a pune în practică ceea ce ai învățat sau ceea ce ți s-a expus”, completează Madi Rădulescu. „Deci apare o asimetrie a efortului. Dacă achiziția este ușoară, utilizarea este foarte dificilă”.

Madi Rădulescu vorbește și despre satisfacția imediată pe care ne-o oferă cumpărăturile, invocând rolul dopaminei în anticiparea unei recompense. În opinia sa, această satisfacție poate să dispară înainte să apucăm să folosim ceea ce am cumpărat.

Cât ne costă obiectivele abandonate

Un abonament la sală poate ajunge să coste mult mai mult decât ne imaginăm dacă mergem la antrenament doar de câteva ori pe lună. Un studiu publicat în American Economic Review, realizat de economiștii Stefano DellaVigna și Ulrike Malmendier, a analizat comportamentul a 7.752 de clienți ai unor săli de fitness din Statele Unite.

Cercetătorii au constatat că persoanele care plăteau abonamente lunare de peste 70 de dolari mergeau la sală, în medie, de numai 4,3 ori pe lună. Fiecare antrenament ajungea astfel să le coste peste 17 dolari, deși puteau plăti doar 10 dolari pentru o intrare. În medie, ar fi economisit aproximativ 600 de dolari pe durata abonamentului dacă ar fi ales plata la fiecare vizită.

Și în România, costurile se pot aduna rapid. De exemplu, un abonament Bronze Flexible la World Class costă 59 de euro pe lună, potrivit tarifelor afișate de companie. Dacă titularul merge la sală de numai două ori într-o lună, fiecare antrenament îl costă, practic, 29,50 de euro. Iar dacă nu folosește deloc abonamentul timp de trei luni, plătește 177 de euro fără să beneficieze de serviciile achitate.

Problema nu se oprește la abonamentele de fitness. Un sondaj realizat în 2026 pentru compania americană Self Financial, la care au participat 1.272 de persoane, arată că aproape 60% dintre respondenți plăteau lunar pentru cel puțin un abonament pe care nu îl foloseau. În medie, cheltuiau astfel 26,79 dolari pe lună, adică peste 320 de dolari pe an.

„Un soi de taxă pe vinovăție”

Dincolo de pierderea financiară, apare și dificultatea de a renunța la o decizie care nu a dat rezultate. Madi Rădulescu spune că oamenii continuă uneori să plătească tocmai pentru că nu vor să recunoască faptul că au greșit.

„Uneori ne este foarte greu să acceptăm că am greșit, că am luat o decizie proastă, că am încercat ceva, pentru că am fost tentați, dar, de fapt, nu funcționează pentru noi. Toate astea capătă numele de vinovăție. Ne este foarte greu să ne iertăm pe sine și să acceptăm faptul că nu am luat cea mai bună decizie. Și ceea ce facem în continuare este ca un soi de taxă pe vinovăție”, explică aceasta.

Specialista povestește că, după un an în care nu a folosit toate facilitățile abonamentului la sală, a decis să plătească numai pentru accesul la piscină, activitatea pe care o practica efectiv.

„Faptul, de exemplu, că am renunțat la o jumătate de abonament la sală nu mă face nici leneșă, nici dezinteresată, ci îmi arată faptul că am înțeles ce funcționează pentru mine și am ales riguros după aceea”, subliniază aceasta.

Când cumpărăm pentru a-i impresiona pe ceilalți

Nu toate cumpărăturile sunt făcute dintr-o nevoie reală. Uneori, alegem anumite produse sau activități pentru că vrem să fim percepuți într-un anumit fel de cei din jur. Iar rețelele sociale, unde suntem expuși permanent la imagini ale unor vieți aparent perfecte, pot accentua această presiune.

Madi Rădulescu atrage atenția că dorința de a demonstra că avem succes se manifestă inclusiv prin achiziții costisitoare: „Vedem în Europa de Est nevoia aceasta de a avea mașini mari sau mașini costisitoare pentru a fi validați social, în condițiile în care locuim la bloc, într-un apartament destul de modest, de două camere.”

Presiunea există și în anumite medii profesionale, unde aspectul fizic, hainele sau sporturile practicate pot deveni criterii după care oamenii sunt judecați. În opinia specialistei, atât femeile, cât și bărbații ajung astfel să cheltuiască bani pe lucruri de care nu au cu adevărat nevoie sau pe care nu le vor folosi.

Patru întrebări înainte să scoatem banii din buzunar

Pentru a evita cheltuielile impulsive, Madi Rădulescu recomandă o evaluare realistă a timpului, motivației și efortului necesar înainte de achiziție.

Prima întrebare este dacă putem practica activitatea respectivă constant, măcar două-trei săptămâni. A doua privește motivația: cumpărăm pentru că ne este util sau pentru că vrem să fim admirați? A treia întrebare este legată de programul zilnic. O activitate nouă presupune timp, iar acesta trebuie găsit fără să ignorăm responsabilitățile deja existente.

Ultima întrebare privește urgența achiziției: „Dacă nu aș face acum această investiție și aș mai aștepta două sau trei săptămâni, oare decizia mea ar fi alta sau, în continuare, mi-aș păstra aceeași dorință și aceeași abordare în a cheltui acești bani pe abonament, pe carte, pe curs sau pe echipamentul sportiv?”

Specialista recomandă și testarea unor variante mai accesibile înaintea investițiilor mari: încercarea mai multor sporturi, ascultarea unui podcast sau citirea unor articole înainte de cumpărarea unor cărți ori cursuri.

Schimbarea nu trebuie confundată cu o achiziție, iar renunțarea la un obiectiv nepotrivit nu înseamnă automat un eșec. Uneori, cea mai utilă decizie financiară este să nu mai plătim pentru un plan pe care nu îl punem în practică.