Cine sunt, de fapt, „oamenii toxici” de pe internet. Surpriza descoperită după analiza a aproape 57.000 de comentarii

Insultele și comentariile agresive de pe internet ne pot face să credem că putem recunoaște ușor o persoană „toxică”. Un nou studiu, realizat pe aproape 57.000 de comentarii de pe Reddit, arată însă că trăsăturile de personalitate analizate de cercetători nu au prezis cât de toxice erau mesajele publicate. Ce ne face, atunci, să devenim agresivi online și de ce ajungem uneori să răspundem la fel atunci când suntem provocați?

Cine sunt, de fapt, „oamenii toxici” de pe internet. Foto: Shutterstock

Cercetarea, publicată în revista „Computers in Human Behavior”, a încercat să afle dacă anumite trăsături de personalitate pot spune ceva despre felul în care oamenii se comportă pe internet. Cercetătorii au comparat evaluările psihologice ale participanților cu mesajele pe care aceștia le publicaseră în realitate pe Reddit, pentru a vedea dacă există o legătură între personalitate și comportamentul agresiv online.

La studiu au participat 114 persoane din Statele Unite, care au completat chestionare despre personalitate, comportamentul pe rețelele sociale și implicarea în conflicte online. Cu acordul participanților, cercetătorii au analizat apoi activitatea acestora de pe Reddit.

În total, au fost analizate 56.892 de comentarii, formate din peste 152.000 de propoziții. Cercetătorii au urmărit cât de toxice erau mesajele și au analizat inclusiv emoțiile exprimate, folosirea ironiei și alte particularități ale limbajului.

Ce spune, de fapt, un comentariu agresiv despre cel care îl scrie

Rezultatele nu au arătat asocieri semnificative între trăsăturile „întunecate” declarate de participanți și estimările acelorași trăsături realizate prin analiza automată a textelor lor. Mai mult, trăsăturile de personalitate evaluate prin chestionare nu au prezis toxicitatea comentariilor publicate efectiv pe Reddit.

„Cred că este important, în primul rând, să nu confundăm un comportament toxic cu o anumită structură de personalitate. Avem tendința să punem foarte repede etichete atunci când vedem pe cineva care insultă, provoacă sau reacționează agresiv în mediul online și să presupunem că în spatele acelui comportament trebuie să existe narcisism, psihopatie sau alte trăsături de personalitate. În realitate, un om poate avea o reacție ostilă fără să vorbim neapărat despre o patologie sau despre trăsături foarte accentuate din această zonă”, explică Dan Adrian Irimia, psiholog și specialist în educație alternativă.

Comportamentul poate fi influențat foarte mult și de context. Orice persoană poate deveni mai reactivă atunci când îi este atins un punct sensibil, când simte că este atacată, nedreptățită sau invalidată, adaugă acesta.

„Chiar și oamenii care nu prezintă astfel de trăsături de personalitate pot avea o nevoie foarte mare de a demonstra că au dreptate, de a-și apăra punctul de vedere sau de a avea ultimul cuvânt. De aceea, un comentariu agresiv nu ne spune automat cine este omul respectiv în ansamblul personalității sale”, subliniază specialistul.

Mai relevant s-a dovedit ceea ce participanții spuneau despre propriul comportament online. Cei care recunoșteau că postează frecvent conținut toxic aveau, într-adevăr, tendința de a publica mai multe comentarii toxice pe Reddit.

„Faptul că oamenii care spun despre ei înșiși că au un comportament toxic online chiar tind să posteze comentarii mai toxice este, de asemenea, interesant. Ne arată că, cel puțin în unele situații, persoana poate fi conștientă de felul în care se comportă. Asta nu înseamnă neapărat că înțelege și motivele pentru care reacționează astfel sau efectele pe care le are comportamentul său asupra celorlalți. Pot să știu că intru frecvent în conflicte, că provoc sau că răspund agresiv, fără să îmi dau seama ce mă activează și de ce îmi este atât de greu să mă opresc”, completează Dan Adrian Irimia.

De ce ne putem comporta diferit în spatele unui ecran

Comunicarea online schimbă și contextul în care are loc confruntarea. O discuție cu un necunoscut, purtată de la distanță și uneori sub protecția anonimatului, nu are aceleași caracteristici ca o conversație față în față.

„Mediul online favorizează și el astfel de reacții. Anonimatul poate funcționa ca un scut împotriva consecințelor pe care le-am avea într-o interacțiune față în față. Dacă spun ceva agresiv unei persoane pe care o cunosc, consecințele se pot vedea imediat în relația cu ea, în cercul social sau în imaginea mea publică. Online, mai ales atunci când folosesc un cont anonim și vorbesc cu oameni pe care probabil nu îi voi întâlni niciodată, această presiune este mult mai mică”, este de părere specialistul.

În plus, nu mai avem în fața noastră toate reacțiile celuilalt. Nu îi vedem expresia, nu îi auzim tonul vocii și nu observăm imediat efectul pe care cuvintele noastre îl au asupra lui. „Distanța aceasta poate duce la o dezinhibare: spunem lucruri pe care poate nu le-am spune dacă persoana respectivă s-ar afla în fața noastră. Ecranul creează o distanță între acțiunea noastră și consecința ei”, consideră acesta.

Când cel atacat ajunge să răspundă la fel

De asemenea, autorii vorbesc despre o posibilă reciprocitate între victimă și agresor, în care expunerea la ostilitate este asociată cu o probabilitate mai mare de a răspunde în aceeași manieră.

„Lucrurile devin și mai complicate atunci când noi suntem cei atacați. În acel moment poate apărea foarte repede nevoia de a ne apăra, de a restabili ceea ce percepem ca fiind adevărul sau chiar de a-l pune la punct pe celălalt. Dacă simt că am fost atacat, răspunsul meu poate deveni mai dur. Celălalt percepe răspunsul ca pe un nou atac și reacționează, la rândul său, și mai agresiv. Așa se poate forma o spirală în care conflictul nu mai este despre subiectul de la care a pornit, ci despre cine are dreptate, cine câștigă și cine are ultimul cuvânt”, adaugă psihologul.

Cum oprim o ceartă înainte să escaladeze

Într-un schimb de replici tensionat, viteza cu care răspundem poate conta. Înainte de a continua conversația, Irimia recomandă să ne uităm la scopul pentru care vrem să răspundem: „Tocmai de aceea, atunci când primim un comentariu care ne provoacă, poate fi util să nu răspundem imediat. Putem să ne întrebăm ce vrem, de fapt, să obținem din acea conversație. Vreau să clarific ceva? Există disponibilitate pentru dialog din partea celuilalt? Sau vreau doar să îi demonstrez că greșește și să am ultimul cuvânt? Dacă există loc pentru o conversație reală, putem răspunde la idee fără să atacăm persoana. Dacă observăm însă că interlocutorul repetă insulte, provoacă intenționat sau nu este interesat de argumente, continuarea discuției nu mai are neapărat o miză constructivă. A nu răspunde, a încheia conversația, a bloca sau a raporta un utilizator atunci când situația o impune nu înseamnă că am pierdut disputa. Înseamnă că alegem să nu participăm la escaladarea ei. În mediul online avem nevoie, poate chiar mai mult decât în interacțiunile directe, de această pauză între impuls și răspuns. Nu putem controla ce scrie celălalt, dar putem decide dacă intrăm sau nu în mecanismul prin care ostilitatea lui ajunge să producă și ostilitatea noastră.”