Societatea românească sub ocupaţia nemţilor, văzută de un soldat german. „Pe mulţi ne surprinde dantura lor puternică, de animale de pradă” 1

Recent, la editura Humanitas, a fost publicat volumul „În spatele frontului. Marele Război aşa cum l-am văzut eu, decembrie 1916- iunie 1918”, de Gerhard Velburg, în traducerea lui Ştefan Colceriu. Cu un simţ al observaţiei extrem de dezvoltat, intelectualul Vleburg, ajuns soldat de ocazie, prezintă realităţile societăţii româneşti cu umor, descriind atmosfera de pe Calea Victoriei sau relaţiile dintre trupele de ocupaţie şi populaţia românească.

Societatea românească sub ocupaţia nemţilor, văzută de un soldat german. „Pe mulţi ne surprinde dantura lor puternică, de animale de pradă” Vezi comentarii 1

Ultimul CPEx PCR. Ceauşescu, hotărât să lupte până la capăt

Ultimul CPEx PCR. Ceauşescu, hotărât să lupte până la capăt

Atmosfera revoluţionară din ţările vecine, în 1989, a condus România spre ceea ce se numeşte azi „Revoluţia din 1989”. „Fiul preaiubit al poporului” urma să piardă tot, iar stenogramele uneia dintre ultimele şedinţe de partid, din 17 decembrie 1989, ni-l arată complet debusolat, rupt de realitate şi căutând sprijin nemărginit din partea tovarăşilor şovăielnici de partid: Emil Bobu, Manea Mănescu, Ştefan Andrei, Silviu Curticeanu etc.

Scriitoarea Cătălina Florina Florescu,  profesoară la Pace University în New York: „În ultimul an de liceu, după ce a murit mama de cancer, m-a salvat teatrul”

Scriitoarea Cătălina Florina Florescu,  profesoară la Pace University în New York: „În ultimul an de liceu, după ce a murit mama de cancer, m-a salvat teatrul”

Scriitoarea Cătălina Florina Florescu este stablită de 20 de ani în SUA, unde predă literatură şi cursuri de cinematografie la Pace University, New York. Acolo, le face cunoştinţă studenţilor şi cu scriitori români şi, când are timp, scrie piese de teatru, în care şi-a găsit refugiu la final de liceu, după moartea mamei. Într-un interviu pentru „Adevărul”, scriitoarea vorbeşte despre cea mai recentă carte a sa şi despre dragostea pentru teatru.

4 ritualuri care te pregătesc pentru solstiţiul de vară

4 ritualuri care te pregătesc pentru solstiţiul de vară

Prima zi oficială de vară este marcată de 21 iunie, fiind şi cea mai lungă zi din an. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului. De-a lungul timpului, au existat numeroase ritualuri pe care oamenii ţineau să le îndeplinească în această zi specială, iar unele dintre ele s-au păstrat chiar şi în prezent. Află câteva dintre acestea!

CRONICĂ Pescăruşul minimalist şi dus la esenţe de Andrei Şerban, la Unteatru FOTO

CRONICĂ Pescăruşul minimalist şi dus la esenţe de Andrei Şerban, la Unteatru FOTO

Zilele acestea, la Unteatru, a avut loc premiera spectacolului „Pescăruşul”, de Anton Cehov, regizat de Andrei Şerban, cu regizorul secund în persoana Sânzianei Stoican, şi asistat de Florin Liţă şi Cosmin Alexandru Purice. Un Cehov atipic, adus, în anumite privinţe, în prezent, spectacolul lui Andrei Şerban, care are două distribuţii, mizează în totalitate pe jocul actorilor, decorul fiind inexistent, iar recuzita minimală.

FRAGMENT „Acum nici tăcerea nu-ţi mai aparţine”, de Aslı Erdogan, un volum despre cuvântul care refuză să tacă în Turcia lui Erdogan, libertatea

FRAGMENT „Acum nici tăcerea nu-ţi mai aparţine”, de Aslı Erdogan, un volum despre cuvântul care refuză să tacă în Turcia lui Erdogan, libertatea

După tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, scriitoarea turcă Aslı Erdogan a fost arestată şi închisă. Vina sa era că scrisese pentru publicaţia pro-kurdă Özgür Gündem texte în care denunţa acţiuni îndreptate împotriva libertăţii de opinie. „Acum nici tăcerea nu-ţi mai aparţine”  reuneşte o parte dintre articolele care i-au atras ostilitatea regimului. „Adevărul” publică, în premieră, un fragment din cartea apărută la editura Polirom.

FRAGMENT „În spatele frontului. Marele Război aşa cum l-am văzut eu. Însemnările unui soldat german în România ocupată”, de Gerhard Velburg

FRAGMENT „În spatele frontului. Marele Război aşa cum l-am văzut eu. Însemnările unui soldat german în România ocupată”, de Gerhard Velburg

În primul război mondial, un soldat german de ocazie pe nume Gerhard Velburg ajungea pentru scurtă vreme, în Bucureşti, „capitala surpinzător de ofertantă a unei ţări balcanice”. Velburg a scris despre România în perioada decembrie 1916- iunie 1918, în jurnalul său care va fi publicat de editura Humanitas. „Adevărul” prezintă un fragment din volumul „Marele război aşa cum l-am văzut eu. Însemnările unui soldat german în România ocupată”.

5 superstiţii care ascund un adevăr

5 superstiţii care ascund un adevăr

Când te gândeşti la superstiţii, ai în minte acele poveşti inventate de bătrâni care s-au răspândit prin viu grai şi s-au păstrat în cultura colectivă ca fiind embleme ale norocului sau ale ghinionului. Dintre toate, există câteva care ascund un adevăr magic. Află care sunt acestea!

Elisabeth Leonskaja, „marea doamnă a şcolii sovietice”, revine pe scena Ateneului Român

Elisabeth Leonskaja, „marea doamnă a şcolii sovietice”, revine pe scena Ateneului Român

Miercuri şi vineri (20 şi 22 iunie), pianista Elisabeth Leonskaja, „marea doamnă a şcolii sovietice”, revine la Bucureşti, alături de Orchestra simfonică a Filarmonicii "George Enescu", dirijată de maestrul Horia Andreescu.  Sâmbătă (pe 23 iunie), de la ora 19.00, în sala Mare a Ateneului Român, aceasta va susţine un recital cu piese de Schubert, Schoenberg, Herschkowitz, Iranyi şi Chopin.

Deşi nu este vreo capodoperă, filmul spaniol „Iubindu-l pe Pablo, urându-l pe Escobar“, despre viaţa ieşită din comun a traficantului de droguri columbian Pablo Escobar, cu Javier Bardem şi Penélope Cruz în rolurile a doi amorezi care mai mult se urăsc, decât se iubesc, pică în România la ţanc, arătând ce-nseamnă un „stat mafiot“, cel spre care PSD-ul încearcă, cu orice preţ, să-ndrepte ţara.

acum 15 ore · comentarii (0)

OK, poate n-o fi cazul să le iei pe toate la tine, dar măcar una-două n-ar fi rău, ca să te ajute pe terasa unei cafenele dintr-un oraş foarte agitat sau pe şezlong, la malul mării. Şi eu îmi fac astfel de planuri înainte de o călătorie, oare ce să iau de citit cu mine?, aşa că m-am gândit că poate i-ar ajuta şi pe alţii.

O spun încă de la începutul cronicii. Nu mă număr printre cei care, la un moment dat, ar fi dispuşi să facă parte dintr-un eventual „fan club“ ad hoc înfiinţat în vederea susţinerii necondiţionate a spectacolului cu „Meşterul Manole“, montat la Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca de regizorul Andrei Măjeri. Pe un scenariu propriu, inspirat de piesa omonimă a lui Lucian Blaga.

acum 2 zile · comentarii (0)

De 10 ani, Patriarhia Română deţine propria Agenţie de Ştiri. Purtând denumirea latină a Bisericii (basilica), agenţia a devenit un important punct de reper în mediul online românesc, devenind „vocea oficială“ a Patriarhiei Române în materie de comunicare publică. Ceea ce este atât firesc, cât şi necesar.

acum 3 zile · comentarii (13)

Este interesant de urmărit cum noi nume apar în sfera interpretării muzicii clasice, oameni tineri continuă o tradiţie, dar care, fiecare în parte, are ceva personal de spus. Şi mi se pare important să-i cunoaştem, pentru că doar prin ei, aceşti oameni care duc mai departe o tradiţie importantă a umanităţii, această artă – muzica clasică – are un viitor.

acum 4 zile · comentarii (0)

La câteva luni după un reuşit turneu bucureştean, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“ din Chişinău revine în România, de astă dată la a XXV a ediţie a Festivalului Internaţional de la Sibiu cu, ceea ce pare a fi, una dintre piesele de rezistenţă din repertorul său. Spectacolul cu piesa Steaua fără nume, montat de Alexandru Cozub.

acum 5 zile · comentarii (0)

Prima colaborare a lui Andrei Şerban cu un teatru independent românesc e o întoarcere la rădăcinile sale americane, ale experimentelor de la teatrul La MaMa. De aceea, afirmaţia sa că Pescăruşul lui Cehov este o piesă pe care n-a înţeles-o pe deplin niciodată trebuie luată în sens metaforic. Probabil sunt puţini regizori, chiar şi în lume, care s-o fi pus în scenă de cinci ori.

acum 5 zile · comentarii (0)

Aniversarea unui sfert de veac de Teatru de stat cu numele celebrei Elvira Godeanu la Târgu-Jiu – un oraş care la sfârşitul veacului al XIX-lea abia număra 3.000 de locuitori, cum ne spune secretarul literar Ion Cepoi, avea totuşi o sală construită anume cu 300 de locuri, o performanţă în epocă –

acum 7 zile · comentarii (0)

Deşi se număra deja printre cei mai apreciaţi şi mai cunoscuţi actori de teatru şi film din România, rolul Relu din cele două sezoane ale serialului „Umbre” produs de HBO l-au făcut pe Şerban Pavlu un star, atitudinea personajului a devenit imitată, iar multe dintre replici, preluate.

acum 10 zile · comentarii (2)

Fără un proiect centenar (de neînţeles, totuşi, pentru o instituţie reprezentativă a culturii de stat), stagiunea de la Ateneu din acest an merge pe aceeaşi linie mediocră a ultimelor decenii, cu unele momente ieşite din comun. Revenirea lui Andrei Ioniţă într-un concert al Filarmonicii, alături de Christian Badea, e un diamant sclipind în cenuşă.

acum 12 zile · comentarii (0)

„Guo Feng” a fost primul spectacol din oferta celei de-a XXV a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru (FITS) de la Sibiu pe care am avut burcuria de a-l vedea.  Foarte aproape de căderea nopţii, după o călătorie solicitantă de nu mai puţin şapte ore.Reprezentaţia este încadrată în ceea ce organizatorii au numit „Sezonul chinezesc”.

acum 12 zile · comentarii (1)