Articole scrise de Cristian Unteanu

Mizele viitoarei reuniuni de la Washington a „Consiliului Păcii” (Board of Peace) condus personal de Donald Trump va deschide două orizonturi cu valoare care se dorește exemplară pentru modul în care s-ar putea rezolva viitoarele conflicte pe plan mondial.

Iată câteva dintre mesajele cele mai importante lăsate pentru contemporanii și urmașii lor de către unii dintre cei mai importanți oameni politici din SUA, foști președinți aflați, de regulă, pe lista celor care au modelat istoria.

Cred că asta ar trebui să fie întrebarea fundamentală la care politicienii noștri să încerce să găsească un răspuns.

Doar pentru distracția marelui public, de acum pe fond absolut indiferent la hainele pe care le îmbracă politicienii pentru a-și asigura supraviețuirea, mai sunt utilizate vechile formule privind orientări care să asigure partidelor succesive o amprentă recognoscibilă.

Conform celor spuse de Prim Ministrul polonez Donald Tusk, aceasta va fi ocazia „în care vom putea lansa Marele Plan pentru Reconstrucția Ucrainei...asta înseamnă investiții enorme, mari sume de bani și șantiere vaste în care vor fi implicați întreprinzători, companii, experți și lideri politici.

În urmă cu foarte puțin timp, dacă ai fin evocat posibilitatea ca tensiunile din spațiul trans-atlantic vor putea afecta grav alianțele politico-militare strategice de importanță globală pentru echilibrul mondial, te loveai instantaneu de zidul unei reacții cel puțin de neîncredere.

La modul ideal, absolut teoretic, ar trebui să avem și noi un răspuns în raport cu prioritățile strategice românești pe termen mediu și lung dar și al dezvoltărilor estimate la un orizont foarte lung de timp. N-avem, deci nu se pune. 

Miza este enormă: a fost propusă de Trump și susținută din nou de acesta la de acesta Davos. Totul a început pe 26 februarie anul trecut când, rețeaua sa socială, Trumpa publicat un video.

În termenii vechilor practici comerciale, în cazul Groenlandei Trump a încercat și a eșuat în a executa o operațiune clasică de tip „preluare ostilă” care să demonstreze întregii lumi că SUA își păstrează neștirbită posibilitatea de a impune soluții definitive.

Ce se poate întâmpla dacă Parlamentul României votează împotrivă?

GRECO a publicat astăzi o nouă evaluare privind integritatea în justiția din România, concluzionând că țara noastră a implementat satisfăcător doar opt din cele 13 recomandări anticorupție. Deși s-au făcut progrese, trei recomandări esențiale rămân complet neaplicate.

Nu există țară a lumii care, în istoria sa de sânge, să nu fi apelat la unități de mercenari pentru a suplini performanțele armatelor locale.

Doamna Oana Țoiu se pregătește să ne reprezinte națiunea la reuniunea Adunării Generale a ONU în momentul când se împlinesc 80 de ani de existență ai organizației.

Foarte interesantă și plină de curaj, având în vedere consecințele, decizia luată de doamna Țoiu, ministru de externe.

Este adevărat că nu toate manifestările marcate de violențe mai mult sau mai puțin intense care apar în cursul unor evenimente de tipul demonstrații de protest sunt susceptibile sunt organizate în scopul de a atinge stadiul final, cel mai dramatic, al gherilei urbane.

Ceea ce urmează, fiți siguri de asta, nu face parte dintr-o oarecare teorie a conspirației. Ce veți vedea este doar o maică, chiar foarte mică parte dintr-un dosar de foarte mari dimensiuni care conține documente declasificate de mai multe servicii de informații din lume.

Există, la îndemână, multe asemenea hărți. Și e departe să fie vorba despre știri false sau documente create special pentru a fi argumente în favoarea unor campanii de dezinformare așa cum sunt cele create acum, în cascadă, de diverse organisme specializate în acțiuni de intoxicare.

Foarte adeseori, hărțile (cu poveștile lor fabuloase) reprezintă cea mai bună – chiar dacă uneori foarte complicată – poartă pentru înțelegerea exactă a tuturor elementelor care compun realitatea timpului pe care-l trăim, doar în aparență aleatoriu și, ca atare, extrem de surprinzător.

Reglementările privind activitatea de adăpostire a populaţiei în caz de conflict armat şi dotarea majorităţii adăposturilor de protecţie civilă şi a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor '70, atrăgea în acest an un raport Curții de Conturi.

Pentru a măsura corect șansele diverselor scenarii de pace în Ucraina, cred că e necesar să vedem cum s-au înfundat drumurile ce se doreau deschise prin acele Acorduri de la Minsk.

Desigur, asta nu este o temă pe care politicienii noștri, cu atât mai puțin diplomația noastră fricoasă și împiedicată, să o poată aduce în dezbaterea publică.

Publicam acest text în septembrie 2017. Poate este util să vedem ce se confirmă acum și, mai ales, dacă răspunsul este pozitiv, ce urgențe se deschid pentru perioada următoare.

Există asemenea simulări. În ultimul deceniu, reflectând preocupările înalte ale militarilor și ambițiile lor de a rămâne în istorie, au fost finanțate centre de cercetare și de analiză a riscurilor strategice unde au fost chemați să eminenți teoreticieni din domenii conexe.

Un nou eveniment deosebit de neliniștitor zguduie liniștea socială a Germaniei, acum în prag de alegeri.

Marea Britanie, cu un nou prim-ministru socialist care face toate eforturile posibile pentru a rupe teribil de trista moștenire politică, economică și socială lăsată de conservatori prin BREXIT, transmite un mesaj de o complexitate care privește interesele strategice ale întregii Europe.

De ce să nu se poată ca și Franța acestei luni de august 2024 să arate că a avut de învățat din succesul experimentărilor politice încercate în România, sora sa mai mică în toate cele importante, cum s-ar putea spune.

Aceasta este deja concluzia grupelor de studii avansate în materie de riscuri strategice. Nu mai este vorba acum despre estimarea de riscuri, ci despre constatarea tendințelor dramatice care se manifestă deja și marchează din ce în ce mai apăsat evoluția societății umane.

Ca orice care există de milenii în Orientul Apropiat, nici acum nu există reprezentări foarte clare și definitive ale jocului de alianțe din zonă.

Toată lumea se teme să afle, în teren, care ar fi scenariul unei asemenea escaladări.

Situația nu este numai extrem de primejdioasă. Se inflamează continuu după ce Erdogan, pe 28 iulie, a amenințat Israelul cu o intervenție militară, amintind că țara sa a sprijinit guvernul național libian și Azerbaidjanul.

Marii jucători de putere ai lumii (împreună cu brokerii lor specializaţi) se mută rapid într-o altă cale, acolo unde să nu se mai împiedice de toţi sărăntocii şi să nu mai trebuiască să joace prea multe ore pe zi în piesa democraţiei suverane.

Este o schimbare importantă de mesaj care implică o evoluție dramatică de la predicția că în cazul în care va pierde alegerile, va curge sânge pe străzi.

Cred că, în lumina evenimentelor din SUA și a restartării campaniei pentru prezidențiale, ar trebui să fim extrem de atenți la documentele care prezintă răspunsuri deja structurate asupra priorităților unuia sau altuia dintre candidați.