România poate fi oare direct afectată de amenințarea lui Trump? În noul război hibrid, Putin deja reacționează

Deja, fără ca asta să suscite cel mai mic interes din partea politicienilor noștri sau – și mai puțin, dar asta e normal, din partea europarlamentarilor sau parlamentarilor români – Europa, deci și România, este pusă în centrul unei noi confruntări care amenință să se dezvolte exponențial. Este vorba despre un nou tip de înfruntare deschisă care poate fi catalizatorul unor viitoare evenimente foarte grave și, în orice caz, prefigurează schimbări fundamentale în arhitectura de putere a lumii.

Foto: AFP

Amenințarea tradițională cu războiul nu mai este decât o treaptă sau nu constituie decât un scenariu pe care mulți dintre consilierii din zone foarte discrete ale puterii încep să-l evite tocmai datorită eșecurilor „marilor manevre” de tipul invaziilor americane din Vietnam, Irak sau Afganistan sau marasmului în care sunt acum prinși americanii în războiul cu Iranul sau imposibilității întregului Occident de a se impune împotriva rebelilor houthi din Yemen.

Asta face să se treacă rapid – chiar mai repede decât prevedeau scenariile de conflict hibrid la începutul acestui an – la mișcări neobișnuite, dovadă a nervozității extreme a propagandiștilor. Iată prima dintre ele care – instituțional – poate implica și România în calitatea ei de stat membru al Uniunii Europene.

Iată contextul. Donald Trump, președintele SUA, a rostit o amenințare nemaiauzită în istorie, foarte precisă, la adresa Canadei și Uniunii Europene, după ce a auzit de propunerea făcută de Ursula von der Leyen miercuri, anume să fie deschis drumul acordării statutului de „stat asociat” Canadei, care să se alăture și viitorului „Consiliu European de Securitate”. Reacția lui Trump a fost furibundă: „Cred că asta este ceva ridicol... Dacă fac asta, dacă voi estima că este vorba despre un act ostil, atunci voi impune taxe vamale extrem de grele sau voi înceta orice comerț cu Europa”.

Deja, cu asta, Trump trimite problematica relațiilor cu Canada și Europa pe un cu totul alt palier, deoarece a rostit cuvintele magice atât de temute, vorbind despre cele două entități pe care s-ar putea să le găsească vinovate de perpetrarea unui „act ostil”.

Ce-l irită atât de tare pe Trump? Faptul că UE și Canada au demonstrat că, imediat după intrarea în vigoare a acordului de liber-schimb semnat între Ottawa și Bruxelles, schimburile comerciale au crescut cu 80% datorită suprimării aproape în totalitate a taxelor vamale. Plus că, începând cu acest an, Canada a devenit prima țară care nu e membră UE și este înscrisă în programul SAFE. În ce domenii strategice va merge colaborarea suplimentară negociată acum? „Acolo unde dispunem de capacități și nevoi complementare și care sunt importante strategic pentru dobândirea unei mai mari suveranități: energia, AI și materiile prime critice, mai ales pământurile rare”, preciza Jonathan Wilkinson, ambasadorul Canadei la Bruxelles. Și s-ar putea să vedem că, rapid, în acest context, va fi încheiat un acord între Canada și Banca Europeană pentru Investiții pentru finanțarea (unele surse din domeniul bancar vorbesc despre finanțare generoasă pe termen lung și foarte lung) a programelor legate de mineralele strategice.

Mai mult decât de ajuns pentru a stârni mânia lui Trump, care vede că există șanse reale pentru o relație multinivel între europeni și Canada care, practic, finalmente, să poată schimba și echilibrul relațiilor de securitate în nordul Atlanticului. Reacția lui Trump poate fi cea de a spune că asta este un „act ostil” împotriva țării sale? Atunci, pe cale de consecință, vor fi penalizate absolut toate statele europene, inclusiv România, asta dacă nu va încerca să amendeze preferențial diverse state membre, pentru a stârni un scandal intern între aliați, pentru care cred că UE are deja un scenariu pregătit.

Dar are și România un scenariu pregătit? În momentul acesta, imposibil de răspuns.

Dar nu numai Trump acționează la nervi. Prietenul său Putin a trecut deja la fapte, folosind pârghiile războiului comercial împotriva țărilor occidentale considerate „ostile”.

A luat-o cu un pas înaintea lui Trump și, joi, a semnat un decret prin care, mare atenție la această mișcare strategică ce va produce urmări serioase, activele grupurilor Nestlé, Auchan și ale fostului grup Leroy Merlin (redenumit Lemana în Rusia) au fost transferate unei aceleiași companii rusești, „L.E.V. Management”.

Mișcarea nu e surprinzătoare, ci doar amplifică ceea ce deja se produsese în trecut prin preluarea de către statul rus a activelor societăților Decathlon, Danone sau Carlsberg. Mișcarea rușilor este văzută ca parte integrantă într-un scenariu de răspuns care poate declanșa un real război comercial, asta în cazul în care se va pune problema ca UE să decidă folosirea activelor rusești blocate la o bancă din Belgia, asta în afara folosirii dobânzilor generate de banii respectivi, deja utilizați în favoarea Ucrainei.

Dar episodul de acum are o consecință imediată pentru investitorii internaționali, deoarece a făcut să crească prima de risc asociată oricăror operațiuni economice desfășurate în Rusia. Se presupune, poate pe bună dreptate, că s-a deschis un context nou de afaceri cu Rusia și țările asociate acesteia (în primul rând din Uniunea Economică Eurasiatică) și va începe să fie aplicată din ce în ce mai amplu strategia de „nearshoring” (repatriere de active în țările aliate) și de plecare rapidă din zonele considerate riscante.

Unde se vor muta? România ar fi trebuit deja să aibă scenarii de ofertă în acest sens, destul de greu de aplicat după ce, în perioada recentei guvernări, marea bucurie a fost să nu fim trimiși în categoria „junk”.

Cert este că, fără a cădea în păcatul invocării de perspective apocaliptice și de a ne conforma astfel mesajului prezidențial, tensiunile majore de genul celor descrise până acum sunt doar un început, pentru că, mai mult sau mai puțin vizibil, liderii importanți ai acestei lumi au o apetență din ce în ce mai redusă pentru dialog.