Propuneri și perspective șoc pentru suveraniștii din Europa

Răspunsul este interesant (sau începe să divină din ce în ce mai interesant) din două motive. În primul rând că, după destul de mult timp, sondajele din diferite țări europene au fost confirmate de rezultatele finale din teren, spectaculoase și chiar șocante deoarece ilustrează debutul unui fenomen așteptat, adică redesenarea arhitecturii politice tradiționale, depășite și osificate din perspectiva multora. Dar mai este încă un motiv: partidele suveraniste vor să-și demonstreze cât mai curând credibilitatea, așa că se angajează în posibile negocieri care să schimbe fundamental multe dintre regulile de joc ale Uniunii Europene, inclusiv unele vitale care au devenit deja parte a legislației comunitare.

Foto: AI

Să vedem despre ce e vorba.

Începem cu sondajul realizat de Institutul Forschungsgrupen Wahlen pe 24 septembrie AfD a devenit deja prima forță politică la nivel național în Germania, cu 28% din voturi, trimițând CDU/CSU pe planul doi, rezultat despre care Cancelarul Merz a vorbit ca despre un „dezastru”.

În Franța, un sondaj realizat de Cluster17  tot pe 24 septembrie și care are ca subiect alegerile prezidențiale de anul viitor, arată că Marine Le Pen ar câștiga fără niciun fel de probleme în tur I, cu un procent de 31%. Mai departe, în turl II, în absolut toate scenariile realizate în această lună, tot ea iese câștigătoare, spre exemplu cu 51,8% în fața lui Edouard Philippe și cu 56,2% în fața lui Gabriel Attal.

În ce privește Italia, sondajul You Trend din 24 septembrie arată că Fratelli d’Italia (Fdl/Ecr) păstrează un avans solid și strânge 27% din voturi. În paralel, este de notat că în zona extremei-drepte se ridică acum formațiuni cu mult mai radicale precum Futuro Nazionale. Fondat de generalul Roberto Vannacci și care o acuză pe Georgia Meloni că nu este îndestul de naționalistă și există acum estimări care spun că noul partid are șanse să depășească Liga lui Salvini.

Mesajul lor comun ilustrează un curent de opinie care câștigă rapid adepți în multe țări europene: în UK, partidul Reform Britain vrea să-i expulzeze pe toți străinii care depind exclusiv de ajutorul social, în Spania Se acabo la fiesta „ sărbătoarea s-a încheiat” a creat surpriza la ultimele alegeri europene, iar în Belgia apare un partid politic care reia ideile lui Trump.

Acesta este contextul în care aceste partide își caută o zonă proprie în care să-și lanseze și mai ales să-și consolideze foarte rapid oferte electorale cu cât mai mare efect în alegerile viitoare.

În acest sens, aș vrea să vă atrag atenția asupra a două oferte de acest tip, cu atât mai interesante cu cât partidele de dreapta, din zona conservatoare a PPE, asemeni celor din România, au un singur tip de angajament pentru viitor, adică o continuare a ceea ce la noi este cunoscut drept linia de mari restricții și privațiuni economice și sociale impusă în ultima perioadă de guvernarea Bolojan.

În Franța, replica celor din partidul doamnei Le Pen este un program centrat în principal pe conceptul de „prioritate” națională și de de-reglementare a sectorului imobiliar https://lcp.fr/actualites/reserver-les-logements-hlm-aux-francais-la-proposition-de-marine-le-pen-provoque-une . Totul devine o prioritizare de acces pentru francezi și, spre exemplu, excluderea străinilor de la ajutoarele financiare pentru locuințe. Demagogie politică? Posibil, dar dacă asta devine parte a unui program electoral stabil, este cert magnetismul pe care-l va exercita asupra unei părți largi de populație, adesea majoritară în prezența la vot și poate deveni o cheie de supraviețuire pentru tinerii de naționalitate franceză (excluzând imigranții, extra și intra-europeni) care nu-și permit cumpărarea de locuințe.

Nou tip de atracție electorală profitând de efectele distrugătoare ale crizei economice actuale? Sigur că da, iar rezultatele ar putea fi extrem de spectaculoase, mai ales că, în asemenea caz, alegerile nu vor mai fo motivate de ideologii, ci de oferte imediate de supraviețuire.

Cum s-ar putea dovedi și acest zvon circulat și recirculat acum cu mare viteză și pe toate canalele posibile: trimisul economic al lui Putin negociază organizarea unei conferințe la începutul anului viitor cu cei din AfD https://www.reuters.com/world/putin-envoy-far-right-afd-prepare-talks-get-russian-gas-back-germany-sources-say-2026-09-18/ pentru începerea progresivă a circulației gazului pe conducta rămasă neafectată de sabotaj din Nord Stream, refacerea totală a sistemului necesitând în jur de un miliard și jumătate de Euro, destul de puțin față de ceea ce ar putea însemna beneficiul înregistrat de industria germană, profund afectată acum de creșterile prețurilor la energie și obligată să accepte închiderea unor mari capacități de producție.

Sigur că asta ar produce nu numai un șoc pe piața europeană, ci a ruina tot ce înseamnă acum edificiul legislativ clădit pentru sancționare Rusiei și tăierea surselor sale de finanțare a războiului împotriva Ucrainei. Dar dacă cei de la AfD vor pune totul în registrul de competențe  naționale exclusive în interesul Germaniei, atunci cum va evolua poziția europeană, mai ales a statelor occidentale care ar putea fi din nou interesate de a găsi surse de aprovizionare cu gaz ieftin, ca în timpurile nu demult trecute?

Urmează, chiar începând cu România, o perioadă electorală, până spre finele lui 2027, care se va dovedi extrem de complicată, plină de surprize și de reașezări în zonele de putere și care promite chiar realinieri de alianțe, totul pe baza unor agende cu promisiuni care să răspundă unor electorate care se simt pe drept cuvânt abandonat de liderii lor politici.