Manualul de organizare a dezordinii și nesupunerii civile

Niciodată, nimic nu este întâmplător și pentru absolut orice există reguli de joc. Unele atât de bine structurate și de perfecționate prin contribuția unor generații de profesioniști încât au ajuns să atingă aproape nivelul absolut de performanță adică să pară spontane și generate, pe cât se poate crede acest lucru, de voința, nemulțumirea sau exasperarea populației.

Foto: Inquam Photos George Călin

Astfel, în timp, s-a codificat și a ajuns să fie transcrisă în reguli de manual, știința modernă de a organiza manifestările de protest, de nesupunere civilă transformată sau nu în violență de stradă, dacă așa au cerut-o imperativele politice ale momentului.

Poate, după evenimentele de ieri, când a devenit și la noi foarte vizibilă existența unui grup incipient de protestatari organizați care au încercat și în mare parte au reușit să provoace incidentele cunoscute, ar fi interesant de văzut cum a evoluat practica organizării unor asemenea proteste.

Documentul de bază, celebru, se intitulează „Cum să manifestăm în mod inteligent”, are 26 de pagini, a fost redactat în arabă și difuzat printre participanții la revoluția din Egipt din 2011. Este, cum veți vedea, un manual extrem de bine realizat de niște profesioniști despre care s-a spus (niciodată dovedit) că ar fi aparținut unui serviciu de informații din străinătate, specializat în redactarea de propagandă ostilă și a colegilor lor însărcinați cu organizarea de operațiuni de tip sabotaj și dărâmarea ordinii constituționale.

Erau recomandate diverse tipuri de îmbrăcăminte care să asigure protecția și anonimizarea participanților: veste cu cagulă, ochelari de înot sau de sudură și eșarfe umede împotriva gazelor lacrimogene. Se recomanda folosirea capacelor metalice ale lăzilor d gunoi ca scuturi improvizate împotriva bastoanelor poliției și a proiectilelor din cauciuc. Sunt produse diagrame detaliate care arată cum trebuie avansat în valuri succesive pentru a rupe cordoanele de poliție, apoi, folosind hărți de pe Google Maps, se arată cum se pot forma mici grupuri pe străduțe strâmte pentru a evita blocajele poliției, pentru a mobiliza o masă critică dintre privitori și apoi avansarea în grup masiv către marile piețe. Sunt reproduse hărți unde săgeți desenate cu alb indică clădirile guvernamentale de interes (televiziunea de stat și ministerul de interne).

Ce a mai rămas valabil în 2026?

Noile documente din această serie arată o schimbare la nivelul transmiterii de mesaje. Dacă în 2011 se spunea că era prioritară folosirea platformelor de tip Facebook și Twitter, acum apelurile organizatorilor se fac prin mesagerii foarte bine securizate de tipul Signal sau Sessions care dispun d o funcție automată de ștergere a mesajelor sau prin intermediul unor servicii private descentralizate (Matrix).

În prima etapă, spre exemplu în manualul din 2011, era prevăzut ca manifestanții să primească hărți imprimate și erau indicau puncte fixe de întâlnire sau regrupare. Mai nou este folosită cartografia luve (Open StreetMap) VPN și , în caz de urgență, mesaje pe SMS și este obligatorie instalarea funcție de ștergere automată a mesajelor pe telefoane cu un cod de securitate de minimum 6 cifre, de preferință activat prin amprentă digitală sau/și recunoaștere facială. Se recomandă insistent ca în tipul acțiunii să fie folosite telefoane noi, de utilizare unică, fără niciun fel de referință personală sau listă de contacte migrată de pe telefonul principal.

După cum observați, toate astea nu mai sunt la nivelul unor oarecare pregătiri pentru a organiza un scandal minor sau o bătaie cu forțele de ordine pentru a marca eroic un meci de fotbal în care echipa favorită a pierdut.

Este vorba despre pregătirea minuțioasă a unor unități de tip para-militar specializate în intervenții în mediul urban, integrate din ce în ce mai bine în războiul hibrid. Sunt aceste unități para-militare gata să se transforme în vectori de prim rang ai revoltelor urbane care destabilizează și anihilează capacitatea de reacție și ripostă a unei țări, posibil de integrat, ca atare, în linia întâi a unei intervenții militare sau, la fel de util, a blocării sau sabotării instituțiilor strategice ale statului. Și, prin asta, reducând considerabil nevoia entității inamice de a trimite în teren proprii operatori, militari sau de altă natură.

Acesta este, în definitiv, scopul final al infiltrării acestor unități folosindu-se de perdeaua perfect legală și democratic-respectabilă a demonstrațiilor de protest care pot di deturnate foarte rapid și transformate în casus belli. Balanța este extrem de delicată și, ca atare, foarte ușor de rupt. De unde, iată, manualele de organizare a dezordinii și nesupunerii civile.