Pentru următoarele alegeri, va urma oare România exemplul luminos dat de Trump și Putin?

Nimeni din politica românească, nemaivorbind de echipa demisionară de la guvernare, cu politicienii cei mai speriați dintre toți, nu a zis nimic despre foarte recenta decizie americană care poate crea un precedent care să influențeze chiar și viitoare decizii românești de politică externă.

Reuniune OSCE Foto: EPA EFE

Ce s-a întâmplat atât de serios?

Miercuri, din partea OSCE venea un comunicat mai mult decât surprinzător și care deschide un precedent de care, din acest moment, se vor folosi cu siguranță toate regimurile politice care , din motive foarte ușor de înțeles dar profund inavuabile dacă s-ar ține cont de principiile democratice, organizează alegeri după propriile lor standarde, astfel încât să aibă garantate rezultatele finale. 

OSCE ne comunică faptul că nu a primit obișnuita și normala invitație de a face parte din echipele de monitorizare a alegerilor americane din luna noiembrie, totul în urma unei decizii „regretabile” luate de Administrația Trump. Exact ce a făcut acum, pentru a treia oară la rând, echipa de la Kremlin. 

„Acestea vor fi primele alegeri la nivel federal din SUA de cât OSCE a început să trimită observatori când nu am primit o invitație< se spune în comunicatul în care se mai subliniază că acest gest „nu respectă angajamentele luate de toate statele membre OSCE...’. iar Pere Pons, Președintele Adunării Parlamentare a OSCE adăuga că „după mai mult de 20 de ani de când SUA a salutat participarea la alegeri a observatorilor OSCE, această decizie reprezintă o distanțare semnificativă față de practicile unei democrații stabile...Regret profund această decizie”.

De notat că, în decembrie anul trecut, SUA cerea deja în mod oficial celor de la OSCE să-și reducă bugetul anula până la finele lui 2026 cu cel puțin 15 milioane Euro, încurajând organizația să se concentreze în primul rând asupra „misiunilor care susțin stabilitatea și pace” decât asupra „transformării vieții politice interne” în țările membre.

Aici este mesajul cel mai interesant și mai plin de învățăminte pentru viitor: fiecare țară care va simți că o asemenea misiune de observatori a OSCE (România participând la numeroase asemenea acțiuni, inclusiv conducând delegații în momente foarte sensibile, ca de exemplu alegerile din Turcia), pot de acum să spună, cu absolută convingere, în funcție de linia politică de care țin, că refuză misiuni de observatori care ar fi menite să influențeze evoluția pieței politice interne. De aici nu mai este decât un pas foarte mic până la a spune de-a dreptul, fără niciun fel de menajamente, că ar fi vorba despre încercări de amestec în viața politică internă și, ca atare, să fie cerută analiza și eventual intervenția serviciilor de informații asupra unor acțiuni ostile.

Deocamdată avem aceste decizii similare din partea SUA și Rusiei iar asta ridică un mare semn de întrebare asupra credibilității viitoare a credibilității viitoarelor misiuni de observare a campaniilor electorale și alegerilor desfășurate de delegații a căror componență este stabilită acum de BIDH, un organism cu sediul la Varșovia și de Adunarea Parlamentară a OSCE (cu sediul la Copenhaga) și a validității rapoartelor lor de evaluare asupra desfășurării alegerilor.

Care va fi poziția României și cum va decide să interacționeze pe viitor cu OSCE, organizație care, iată, nu mai este agreată de Trump și, ca atare, va comunica doamna ministru Țoiu o decizie privind refuzul nostru de a mai participa la misiuni viitoare ale organizației și, foarte important, vom spune că, după model american, nu ne interesează prezența unor misiuni de observatori ai OSCE la viitoarea rundă electorală care se pare că va veni sub forma alegerilor anticipate?

Greu, foarte greu cu principiile pe scările ce se dovedesc atât de alunecoase ale unei realpolitik a celor foarte puternici care refac lumea, repede și sigur, după bunul lor plac. 

Și cu democrația cum rămâne? Simplu: rămâne pe altă dată.