Satul Oituz este unic în peisajul dobrogean. Localitatea care aparţine de comuna constănţeană Lumina, din punct de vedere administrativ, a fost înfiinţată în urmă cu un secol de către familii de ceangăi din satul băcăuan Luizi-Călugăra, veniţi în Dobrogea în căutarea pământului făgăduinţei.
Amilcar Săndulescu este numele copilului care a fost desemnat după Primul Război Mondial să aleagă Eroul Necunoscut al României. Cum a ajuns un orfan din Vâlcea să facă acest lucru, care era semnificaţia gestului său şi cum s-a încheiat povestea acestui copil, acestea sunt doar câteva chestiuni care au marcat un destin şi au scris istoria unei naţii.
Generalul Eremia Teofil Grigorescu este considerat unul dintre cei mai mari strategi militari români şi cel mai important comandant al Armatei Române în timpul Primului Război Mondial. Numele lui este sinonim în inimile românilor cu Mărăşeşti şi Oituz.
În perioada 1916-1917, regimentul cu sediul la Galaţi a suferit pierderi groaznice - peste 8.000 de ostaşi - în lupte desfăşurate în Ardeal (în timpul ofensivei) şi apoi în Moldova, la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz, în timpul defensivei. Alţi 500 de oameni i-a pierdut în înfruntările cu partizanii maghiari din timpul unui episod istoric controversat: războiul româno-ungar din 1919.
În timpul Primului Război Mondial, au fost de remarcat patriotismul şi jertfa soldaţilor, însă faptele eroice nu erau suficiente în absenţa atuurilor pe frontul secret.
Clopotul Reîntregirii bate într-o dungă în Anul Centenar, vestind primejdiile ce încolţesc România – de la şubrezenia interioară la agresivitatea externă. E timpul ieşirii din logica meschină a derizoriului politicianist. Sîntem obligaţi să facem din 2018 anul relansării energiilor naţionale. E vremea Noilor Paşoptişti – a patrioţilor idealişti, competenţi şi oneşti!
Monumentul de pe strada Traian, ridicat în memoria ostaşilor Regimentului 34 Infanterie căzuţi la datorie în războiul de întregire a neamului românesc, a fost realizat de colonelul Zoanel Gheorghiu, la rândul lui ofiţer în acest regiment.
Programul de celebrare a Centenarului Marii Uniri continuă la Institutul Cultural Român din Londra cu expoziţia „Războiul la feminin: româncele în Marele Război”, o evocare a excepţionalei contribuţii a femeilor române la victoria din Primul Război Mondial, organizată de Institutul Cultural din Londra.
În anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, „Weekend Adevărul“ vă va prezenta, săptămânal, portretele oamenilor care au dus la înfăptuirea României Mari: de unde au venit, ce au făcut şi încotro s-au îndreptat, ce le datorăm şi ce avem de învăţat de la ei. Ei sunt generaţia Unirii, la care ne întoarcem măcar în momentele aniversare.
Remorcherul „Vârtosul” a intrat în dotarea Forţelor Navale Române în 2016. Nava poartă numele unui mare erou al Primului Război Mondial, care a murit la datorie.
Marţi seară, la Librăria Humanitas Cişmigiu, a avut loc lansarea volumului „Parlamentul în pribegie. 1916-1918. Amintiri, note şi impresii” de Grigore Procopiu, avocat şi senator, membru în parlamentul care vota, în vara anului 1917, pentru reformă agrară şi vot universal. Daniel Cain, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, este cel care a adus în atenţia publicului scrierea lui Procopiu.
În ziarul America, editat în Cleveland în Statele Unite, a fost publicat în 28 August 1917 un articol, intitulat „După un An. 28 August 1916-28 August 1917“, în cinstea aniversării unui an de la intrarea României în război. Redau aici textul original, fără nicio intervenţie din partea mea, ca editor, invitându-vă la lectură şi meditaţie. Orice comentariu este de prisos!
Printre cele mai importante misiuni ale Marinei Militare Române din timpul Primului Război Mondial se numără atacul de la 14 august 1916 asupra flotei austro-ungare în portul Rusciuk, acţiunea navelor escadrilei de Dunăre în apărarea capului de pod de la Turtucaia şi protejarea retragerii trupelor române din această zonă.
Primul Război Mondial lăsase mii de copii orfani, care intraseră în grija statului român. Nu doar autorităţile, familia regală şi doamnele din înalta societate se preocupau de soarta micuţilor, ci şi organizaţiile internaţionale.
„Chestia femeii e o chestie foarte serioasă“ era o propoziţie – cu toate variaţiile posibile – care apărea frecvent, în interbelic, în conversaţiile despre emancipare. Alexandrina Cantacuzino a luat chestiunea în propriile mâini, şi-a dedicat viaţa pentru ca femeia să fie eliberată din chingile lumii patriarhale şi a ajuns prima feministă româncă cunoscută din SUA până-n India.
Dacă George Topârceanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu şi Camil Petrescu sunt printre cei mai cunoscuţi scriitori care au participat activ şi au reuşit să supravieţuiască luptelor din Primul Război Mondial, au existat şi scriitori români care nu au fost la fel de norocoşi.
VIDEO Întâlnire istorică. Liderul Coreei de Nord şi cel al Coreei de Sud au dat mâna la graniţa dintre cele două state
Curtea Supremă sesizează Curtea Constituţională cu privire la legea măsurilor alternative de executare a pedepselor
Coaste de miel, legume la grătar şi sos pesto: recomandare pentru 1 Mai
VIDEO Cum era să
moară un român în propria maşina pe care tocmai ce o luase de la service. „Am
avut noroc că am avut geamul deschis şi am putut să ies“
Cum poate amâna Iohannis promulgarea legilor Justiţiei
după ce PNL a sesizat Comisia de la Veneţia. PSD poate ignora forul european
ANALIZĂ Cum a ajuns o bolnavă de
schizofrenie să îşi ucidă mama cu o cruzime şocantă: un simptom al situaţiei românilor cu afecţiuni psihice
Din istoria amerindienilor. Primul om care a folosit cuvântul „rasism” a fost acelaşi care a spus „omoară indianul din el, salvează omul”
Judecătoarea din Sălaj care ar fi reclamat amestecul SRI în dosarele Justiţiei spune că documentul prezentat la Antena 3 este un fals
Avocatul Poporului s-a sesizat în cazul unui copil care a încercat să se sinucidă
într-un centru de plasament
Cutremur de 3,5 pe Richter în România