11 noiembrie, ziua în care a murit Corneliu Coposu, liderul care a refuzat compromisul cu regimul totalitar și a stat 17 ani în temnița comunistă
Pe 11 noiembrie, în 1918, a luat sfârșit Primul Război Mondial prin semnarea Armistițiului de la Compiègne, o dată cu o puternică încărcătură simbolică la nivel global și național, fiind marcată în România drept Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații. Tot pe 11 noiembrie, în 1995, s-a stins Corneliu Coposu, omul care a ținut vie flacăra democrației în anii de coșmar ai comunismului.

1843: În Danemarca apare basmul lui Hans Christian Andersen „Rățușca cea urâtă”
Publicat pentru prima dată la 11 noiembrie 1843 în volumul Nuevi eventyr (Noi basme), creația scriitorului danez Hans Christian Andersen a devenit una dintre cele mai îndrăgite și traduse povești din literatura universală.
Basmul spune povestea unui pui de lebădă eclozat într-o curte de rațe, unde este batjocorit și marginalizat din cauza înfățișării sale diferite. Povestea a fost interpretată de-a lungul timpului ca o metaforă a propriei vieți a autorului – un copil timid și neajutorat dintr-o familie modestă, care a reușit în cele din urmă să devină o personalitate recunoscută la nivel mondial. Rățușca cea urâtă rămâne o lecție universală despre perseverență, stima de sine, răbdare și transformarea interioară.
1858: Un exemplar al ziarului „Zimbrulu și Vulturulu” devine cea mai scumpă piesă filatelică
La 11 noiembrie 1858, a fost tipărit la Iași un exemplar al ziarului Zimbrulu și Vulturulu, un moment aparent obișnuit al presei vremii, dar care a marcat istoria poștei și a filateliei mondiale.
Un angajat al poștei a aplicat pe primul exemplar dintr-un pachet destinat expedierii opt mărci poștale „Cap de bour” cu valoarea de cinci parale. Această piesă unică, salvată și conservată de colecționari, a fost vândută la licitație în anul 2006 pentru o sumă impresionantă, devenind pentru o perioadă cel mai scump ziar din lume. Descoperirea subliniază valoarea excepțională pe care o au astăzi primele mărci poștale românești, simboluri ale modernizării administrației și ale istoriei naționale.

1918: Se încheie Primul Război Mondial și este semnat Armistițiul de la Compiègne
La ora 11:00, în a 11-a zi a lunii a 11-a din 1918, a intrat în vigoare armistițiul semnat în pădurea de la Compiègne, marcând încetarea oficială a ostilităților din Primul Război Mondial.
Acordul dintre Puterile Antantei și Germania a pus capăt unui conflict devastator care a reconfigurat harta Europei și a adus suferințe uriașe populației. Pentru România, care tocmai semnase pacea separată de la București, acest moment a însemnat anularea respectivelor tratate inechitabile și deschiderea căii către Marea Unire. În prezent, data de 11 noiembrie este comemorată la nivel internațional ca Ziua Armistițiului sau Ziua Veteranilor, iar în România este dedicată în mod special recunoștinței față de veteranii care au participat la misiuni în teatrele de operații.

1947: Liderul țărănist Iuliu Maniu este condamnat la închisoare pe viață de regimul comunist
La 11 noiembrie 1947, justiția controlată de noul regim comunist a pronunțat sentința în procesul înscenat liderilor Partidului Național Țărănesc. Iuliu Maniu, în vârstă de 75 de ani, și vicepreședintele PNȚ, Ion Mihalache, au fost condamnați la închisoare pe viață, în urma unui simulacru de proces menit să distrugă opoziția politică democratică din România.
Personalitate emblematică a vieții politice românești și artizan al Marii Uniri din 1918, Iuliu Maniu a devenit un simbol al rezistenței anticomuniste. A fost închis în condiții de exterminare la penitenciarul Sighet, unde a și trecut în neființă câțiva ani mai târziu, la 5 februarie 1953, trupul său fiind aruncat într-o groapă comună din Căizmăria Săracilor. Condamnarea sa a reprezentat un moment de cotitură în instaurarea totalitarismului stalinist în România.

1950: S-a născut poetul Mircea Dinescu
Poet, publicist și spirit liber, Mircea Dinescu s-a născut la 11 noiembrie 1950. Cărțile sale de poezie, de la „Elegii de când eram mai tânăr” la „Scaunul cu trei picioare”, au fost traduse în mai multe limbi.

Fondator al revistelor „Academia Cațavencu” și „Plai cu boi”, Mircea Dinescu s-a remarcat prin umorul său satiric și prin implicarea civică.
1962: S-a născut actrița americană Demi Moore
Născută pe 11 noiembrie 1962, Demi Moore a devenit una dintre cele mai apreciate actrițe ale anilor ’90, după rolul din filmul „Ghost” – „Fantoma mea iubită”.
A jucat în numeroase producții de succes, precum „A Few Good Men”, „G.I. Jane” sau „Propunere indecentă”, devenind una dintre cele mai bine plătite actrițe de la Hollywood.
1970: S-a născut cântărețul Pavel Stratan
Pavel Stratan s-a născut în Republica Moldova, la Nișcani, județul Călărași, în 1970. Artist de folk și pop, a debutat cu albumul „Amintiri din copilărie”, care a cucerit publicul atât în Republica Moldova, cât și în România.
Iuliu Maniu, Ion Mihalache și Corneliu Coposu, aruncați de regimul comunist în „Închisoarea tăcerii”, comemorați la Râmnicu SăratCu un stil autentic, în care amestecă nostalgia și umorul, Stratan a devenit rapid o voce distinctă în muzica românească contemporană.
1974: S-a născut actorul american Leonardo DiCaprio
Leonardo DiCaprio, născut la Los Angeles pe 11 noiembrie 1974, este unul dintre cei mai talentați și apreciați actori ai generației sale.

A debutat în televiziune la vârsta de cinci ani, iar consacrarea a venit odată cu filme precum „Titanic”, „The Aviator” și „The Revenant”, pentru care a primit Premiul Oscar în 2016.
De-a lungul carierei, DiCaprio a fost nominalizat de șapte ori la Oscar și a câștigat trei Globuri de Aur, remarcându-se totodată prin implicarea sa în cauze ecologice și umanitare.
1994: „Codex Leicester” al lui Leonardo da Vinci, vândut antreprenorului Bill Gates pentru un preț record
La 11 noiembrie 1994, casa de licitații Christie's a vândut celebrul manuscris Codex Leicester, o colecție de scrieri științifice, schițe și desene realizate de Leonardo da Vinci. Cumpărătorul a fost miliardarul american Bill Gates, care a plătit suma de 30,8 milioane de dolari (echivalentul a peste 50 de milioane de dolari în valoare actualizată).
Manuscrisul, alcătuit din 72 de pagini legate sub formă de caiet, conține reflecțiile geniului renascentist asupra astronomiei, proprietăților apei, rocilor, fosilelor și mișcării fluidelor. Achiziția a transformat acest document în cel mai scump manuscris vândut vreodată în lume. Bill Gates a demonstrat un respect deosebit pentru operă, digitalizând-o parțial și expunând-o periodic în muzee din întreaga lume pentru a fi admirată de publicul larg.
1995: A murit Corneliu Coposu, liderul PNŢCD
Corneliu Coposu, figură emblematică a opoziției anticomuniste, s-a stins din viață pe 11 noiembrie 1995. Născut în 1914, în județul Sălaj, Corneliu Coposu a fost secretarul politic al lui Iuliu Maniu și a suferit 17 ani de detenție în închisorile comuniste.

Corneliu Coposu a fost influențat încă din copilărie de militantismul tatălui său pentru afirmarea clauzei românești din Transilvania, dar și de ascendența ilustră a familiei sale.
După școala primară urmată în localitatea natală a absolvit cursurile liceului confesional „Vasile cel Mare” din Blaj, iar apoi a studiat dreptul la Universitatea Regele Ferdinand din Cluj.
În 1940, primește titlul de secretar politic al lui Iuliu Maniu, îndeplinind această funcție până la arestarea să și a lui Maniu, la 14 iulie 1947. În această calitate l-a însoțit în toate negocierile și tratativele purtate cu negociatorii occidentali și cu liderii partidelor politice din coaliția antihitleristă. I s-a încredințat cifrul secret al corespondenței diplomatice prin care Opoziția negocia ieșirea României din Axa și întoarcerea ei către aliațîi tradiționali.
Ce spunea Coposu acum patru decenii despre pericolul rusesc și cum a evoluat acesta. Istoric: „Momentul nu mai poate fi amânat”Pe 14 iulie 1947, este arestat împreună cu întreagă conducere a Partidului Naţional Ţărănesc. A fost acuzat de activitate criminală împotriva clasei muncitoare, un articol transformat ulterior, odată cu modificarea Codului Penal, în înaltă trădare a clasei muncitoare. Încă din primele zile de anchetă a fost supus torturilor.
În 1956, i se intentează un proces de înalta trădare. Este condamnat conform practicilor comuniste la muncă silnică pe viață pentru „înalta trădare a clasei muncitoare și crimă contra reformelor sociale”. Este condamnat la opt ani de regim sever de izolare la Râmnicu Sărat, potrivit Fundației Corneliu Coposu.
„A atins apogeul, atât în ceea ce priveşte sistemul torţionar, cât şi în ce priveşte tentativa de exterminare a deţinuţilor politici, izbutită în 90 la sută din cazuri. Mai întâi se dădea o mâncare de 500 – 600 de calorii pe zi, reprezentată prin supe de orz fiert, fără niciun adaos de grăsime sau ierburi. Deci avitaminoza C era frecventă la toţi deţinuţii. Foarte puţini au reuşit să supravieţuiască acestei lipse totale de vitamine din alimentaţie. Monofagia contribuia la slăbirea organismului”, a mărturist Corneliu Coposu.
În 1962, se îmbolnăvește grav că urmare a tratamentului de exterminare aplicat deținuților politici.
„La ieşirea din puşcărie mai rămăseseră din mine doar 51 de kilograme. Eram atât de slăbit că nu puteam rezista pe poziţie verticală mai mult de 10 minute, leşinam imediat. Sigur că şi condiţia fizică m-a ajutat, dar sistemul torţionar organizat în scopul exterminării şi-a atins scopul, pentru că din perioada aceea au mai rămas doar cinci supravieţuitori, ceilalţi şi-au dat duhul în timpul când îşi executau pedeapsa”, a spus Corneliu Coposu.
Pus în libertate după 17 ani de detenție în penitenciarele de la Văcărești, Jilava, Pitești, Malmaison, Craiova, Aiud, Râmnicu Sărat, Poartă Albă, Capul Midia, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Gherla.
Pe 23 decembrie 1989, anunță printr-un mesaj-manifest reintrarea în viață publică a Partidului Național Țărănesc, devenit ulterior Creștin și Democrat – PNȚCD.
După 1989 a fost solicitat, cu ocazia fiecărui eveniment politic major în România, să-și exprime opiniile în interviurile luate de posturile internaționale de Radio: Europa Liberă, BBC, Deutche Welle, Vocea Americii și posturilor de radio interne. A acordat numeroase interviuri apărute în presă românească și străină.
Devine practic liderul opoziției împotriva Frontului Salvării Naționale, care caută să monopolizeze puterea executivă și legislativă, confiscând Revoluția din decembrie 1989.
Pe 27 septembrie 1991, este reales președinte al PNȚCD la primul Congres al partidului. În urmă alegerilor, devine senator de București.
Pe 11 noiembrie 1995, încetează din viață la Spitalul Universitar din București, că urmare a neoplasmului pulmonar operat în 1994. Este înmormântat la Cimitirul Belu Catolic, fără funeralii naționale, dar sute de mii de români vin să-l conducă pe ultimul drum.




















































